Starea de alerta - ce inseamna si care sunt implicatiile sale

UPDATE

Starea de alerta a fost prelungita in mod oficial pentru urmatoarele 30 de zile, prin publicarea in Monitorul Oficial a Hotararii nr. 476/2020 privind prelungirea starii de alerta pe teritoriul Romaniei si masurile care se aplica pe durata acesteia pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Citeste mai multe despre prelungirea starii de alerta si masurile care se aplica incepand cu 17 iunie 2020 aici!

***

Incepand cu 18 mai 2020 a intrat in vigoare Hotararea nr. 394/2020 privind declararea starii de alerta si masurile care se aplica pe durata acesteia pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Prin adoptarea acestui act normativ a fost inlocuita Hotararea Comitetului National pentru Situatii de Urgenta nr. 24/2020 adoptata pe 15 mai prin care s-a instituit starea de alerta. Hotararea nr. 24/2020 a fost adoptata pentru a se evita un vid legislativ de trei zile, pana ce legea speciala adoptata de Parlament urma sa intre in vigoare.

Starea de alerta nu a fost prelungita in mod oficial pana in acest moment, intrucat in Monitorul Oficial nu a fost publicat un act normativ in acest sens. Cu toate acestea, am pregatit un articol prin care explicam ce reprezinta in concret starea de alerta si ce masuri raman in vigoare in perioada urmatoare.

• Informatii generale
• Cadru legislativ
• Masurile care se impun in perioada starii de alerta
• Ce presupune starea de alerta in Romania

Informatii generale

Potrivit legislatiei in vigoare, starea de alerta reprezinta raspunsul la o situatie de urgenta de amploare si intensitate deosebite, determinata de unul sau mai multe tipuri de risc, constand intr-un ansamblu de masuri cu caracter temporar, proportionale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia si necesare pentru prevenirea si inlaturarea amenintarilor iminente la adresa vietii, sanatatii persoanelor, mediului inconjurator, valorilor materiale si culturale importante ori a proprietatii.

Starea de alerta se declara la nivel local, al municipiului Bucuresti, judetean sau national, atunci cand analiza factorilor de risc indica necesitatea amplificarii raspunsului la o situatie de urgenta, pentru o perioada limitata de timp, care nu poate fi mai mare de 30 de zile.

Starea de alerta poate fi prelungita ori de cate ori analiza factorilor de risc indica necesitatea mentinerii raspunsului amplificat pentru o perioada de timp suplimentara, care nu poate fi mai mare de 30 de zile.

Cadru legislativ

Prevederile mentionate mai sus cu privire la starea de alerta se regasesc in Ordonanta de Urgenta nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta. O.U.G. nr. 21/2004 a fost consolidata pentru ultima oara in data de 18 mai 2020.

Masurile care se impun in perioada starii de alerta

Potrivit Ordonantei de Urgenta nr. 21/2004, pe durata starii de alerta pot fi adoptate orice masuri necesare pentru inlaturarea situatiei de forta majora, masuri care trebuie sa fie temporare si proportionale cu gravitatea situatiei.

In forma initiala a acestui act normativ se stabilea faptul ca pe durata starii de alerta se pot dispune masuri care privesc limitarea sau restrangerea unor drepturi si libertati cetatenesti, in conformitate cu art. 53 din Constitutia Romaniei. Aceasta prevedere a fost eliminata ulterior, astfel ca pe perioada starii de alerta nu se poate dispune restrangerea exercitarii unor drepturi cetatenesti decat prin adoptarea unei legi organice.

Masurile ce se pot adopta pe perioada starii de alerta pot fi avertizarea populatiei, institutiilor si agentilor economici din zonele de pericol, punerea in aplicare a masurilor de prevenire si de protectie specifice tipurilor de risc si, dupa caz, hotararea evacuarii din zona afectata sau partial afectata, acordarea de ajutoare de urgenta, acordarea de despagubiri persoanelor juridice si fizice, precum si orice alte masuri prevazute de lege, cu respectarea conditiilor mentionate mai sus.

Ce presupune starea de alerta in Romania

Legislatia romaneasca a suferit modificari in ultimele 30 de zile, fiind adoptate o serie de masuri valabile pe perioada starii de alerta, dar si ulterior. Dintre acestea amintim:

1. In spatiile publice inchise, spatiile comerciale, mijloacele de transport in comun si la locul de munca se instituie obligativitatea purtarii mastii de protectie.

2. A fost suspendat consumul produselor alimentare si bauturilor alcoolice si nealcoolice in spatiile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, atat in interiorul, cat si la terasele din exteriorul acestora. Ulterior, au fost adoptate masuri de relaxare prin care operatorii economici isi puteau relua activitatea doar in masura in care au amenajate spatii special destinate in aer liber.

Citeste mai multe despre: Masuri care se aplica incepand cu data de 15 iunie

Centrele comerciale si mall-urile isi reiau activitatea dupa 15 mai, dupa ce au fost inchise de la instituirea starii de urgenta pe teritoriul Romaniei.

3. A fost suspendata activitatea operatorilor economici desfasurata in spatii inchise in urmatoarele domenii: activitati in piscine, locuri de joaca si sali de jocuri. Aceasta masura se mentine si dupa data de 15 mai 2020.

Tot dupa 15 mai se reia si activitatea strandurilor exterioare, a piscinelor exterioare sau salilor de sport/fitness si se instituie obligatia operatorilor economici de a respecta normele de prevenire si sanatate si securitate in munca adoptate prin acte normative.

4. Pe perioada starii de alerta a fost instituita interdictia parasirii localitatii fara un motiv intemeiat prevazut de lege si fara prezentarea unei declaratii pe propria raspundere, masura care nu mai este in vigoare in acest moment.

5. Angajatorii care au reluat activitatea dupa incetarea starii de urgenta au fost obligati sa ia masuri speciale de protectie impotriva raspandirii coronavirusului, precum organizarea spatiilor de lucru cu mentinerea distantei sociale, individualizarea programului de lucru, organizarea instruirii salariatilor in domeniul sanatatii si securitatii in munca etc.

Citeste mai multe despre: Masuri obligatorii de securitate si sanatate in munca pentru angajatori si angajati la reluarea activitatii

Domeniul relatiilor de munca si asigurarilor sociale de sanatate

1. Ordonanta de Urgenta nr. 70/2020, adoptata dupa instituirea starii de alerta, a reglementat domeniul raporturilor de munca in aceasta perioada. Astfel, in domeniile in care activitatea nu a putut fi reluata in totalitate dupa data de 15 mai 2020, angajatorii au putut obtine in continuare subventionarea indemnizatiei de somaj tehnic din bugetul asigurarilor pentru somaj, in cuantum de 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat, dar nu mai mult de 75% din castigul salarial mediu brut prevazut de Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020.

2. Ordonanta de Urgenta nr. 92/2020 a venit in sprijinul angajatorilor si angajatilor afectati de pandemia de coronavirus pe perioada starii de alerta. Astfel, Ordonanta vizeaza doua categorii de beneficiari:

a. angajatorii ai caror salariati au avut contractele individuale de munca suspendate in baza somajului tehnic si au beneficiat de indemnizatie de somaj tehnic platita de stat

b. angajatori ai caror salariati au avut contractele individuale de munca suspendate in baza somajului tehnic, dar care nu au beneficiat de subventionarea indemnizatiei de somaj tehnic de catre stat.

Aceste doua categorii de angajatori pot obtine, pentru o perioada de trei luni, decontarea din bugetul asigurarilor pentru somaj a 41,5% din salariul de baza al salariatului, dar nu mai mult de 41,5% din castigul salarial mediu brut prevazut pentru anul 2020.

Statul va suporta 41,5% din salariul angajatilor care au beneficiat de somaj tehnic

3. In ceea ce priveste concediul pentru supravegherea copiilor, conform Legii nr. 59/2020, prin exceptie, in anul 2020, prevederile alin. (1) si (11) din Legea nr. 19/2020 se aplica si pe perioada imediat urmatoare incetarii starii de urgenta, pana la incheierea anului scolar. In consecinta, au fost acordate zile libere unuia dintre parinti pentru supravegherea copiilor si pe perioada starii de alerta, pana la incheierea anului scolar.

4. Ordonanta de Urgenta nr. 97/2020 reglementeaza situatia persoanelor care beneficiaza de concediu si indemnizatie lunara pentru cresterea copilului sau stimulent de insertie pe perioada starii de alerta. Astfel, persoanele care nu isi pot relua activitatea profesionala intrucat activeaza intr-un domeniu in care se mentin restrictii pot beneficia in continuare de concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copilului, concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copilului cu dizabilitati, precum si de concediul si indemnizatia de acomodare pana la ridicarea restrictiilor, dar nu mai tarziu de 31 decembrie 2020.

5. Referitor la concediile medicale, au fost modificate situatiile de urgente medico-chirurgicale, precum si bolile infectocontagioase din grupa A, pentru care asiguratii beneficiaza de indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, fara indeplinirea conditiei de stagiu de asigurare, printre care a fost adaugata si COVID–19.

Astfel, incepand cu data intrarii in vigoare a Hotararii de Guvern nr. 423/2020, respectiv 28.05.2020, salariatii care beneficiaza de concediu medical pentru infectia cu coronavirus (COVID-19) pot beneficia de indemnizatie in procent de 100% din baza de calcul, conform art. 17 alin. 2 din Ordonanta de Urgenta 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate.

De asemenea, certificatele de concediu medical acordate de medici, altii decat medicii de familie, se depun la platitorii de indemnizatii de asigurari sociale de sanatate fara viza medicului de familie pe perioada starii de alerta si pot fi transmise si prin mijloace electronice de transmitere la distanta.

Intrucat starea de alerta nu a fost prelungita in mod oficial pe teritoriul Romaniei vom reveni cu informatii suplimentare in acest sens.

Sursa foto: unsplash.com