Noul proiect de norme metodologice ale Codului fiscal

La finalul saptamanii trecute a fost publicat pe site-ul Ministerului de Finante noul proiect de modificare a normelor metodologice ale Codului Fiscal. Aceste modificari reflecta schimbarile care au fost introduse in ultimele luni in Codul fiscal.

Regasiti aici proiectul de modificare a normelor metodologice si nota de fundamentare:

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/resurse/transparenta/proiectHGnormeCF_19aprilie2018.doc

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/resurse/transparenta/NFproiectHGnormeCF_19aprilie2018.doc

Trecem mai jos in revista cateva din principalele prevederi referitoare la impozitul pe profit, impozitul pe veniturile microintreprinderilor, impozitul pe venit si la contributiile sociale. Mentionam ca proiectul aduce cateva clarificari si in celelalte arii de taxe.

In ceea ce priveste impozitul pe profit, principalele doua modificari introduse sunt urmatoarele:

1. Clarificari aduse prevederii din Codul fiscal conform careia creantele instrainate conform legii nu mai sunt deductibile integral, ci doar in proportie de 30% din valoarea creantelor instrainate.

Astfel, se precizeaza ca:

• In cazul in care tranzactia de cesiune de creante nu va fi inregistrata contabil prin contul de profit si pierdere, pretul de cesiune obtinut va reprezenta, din punct de vedere fiscal, elemente similare veniturilor, iar valoarea creantelor instrainate va fi recunoscuta ca elemente similare cheltuielilor. Aceste elemente similare cheltuielilor vor fi deductibile in limita de 30%.
• In cazul in care tranzactia de cesiune este inregistrata doar partial prin contul de profit si pierdere, in vederea determinarii limitei de 30% se vor insuma cheltuielile cu scoaterea din gestiune a creantelor cu elementele similare cheltuielilor aferente, iar limita de 30% se va aplica la suma rezultata.
• De asemenea, reducerea sau anularea provizioanelor aferente partii deductibile a creantelor instrainate, in cazul in care nu au fost inregistrate pe venituri, reprezinta elemente similare veniturilor.

2. Au fost abrogate normele metodologice aferente fostului articol din Codul fiscal privind gradul de indatorare si au fost introduse norme metodologice la noul articol privind limitarea deductibilitatii cheltuielilor cu costurile excedentare ale indatorarii pentru entitatile care fac parte dintr-un grup. In proiectul de norme se prezinta un exemplu de calcul in acest sens, pe etape.

In ceea ce priveste impozitul pe veniturile microintreprinderilor, principala modificare recenta din Codul fiscal fusese reintroducerea posibilitatii optarii pentru trecerea la impozitul pe profit daca sunt respectate conditiile referitoare la capitalul social de minim 45.000 lei si minim 2 salariati.

Prin proiectul de norme metodologice se aduce clarificarea ca aceasta optiune poate fi exercitata doar incepand cu trimestrul al doilea al anului 2018. Deci companiile care au trecut la categoria de microintreprinderi ca urmare a situarii sub plafonul de 1.000.000 euro au avut de platit impozit pe veniturile microintreprinderilor pentru primul trimestru din 2018, si vor putea opta pentru impozit pe profit, daca vor dori, abia incepand cu trimestrul al doilea.

De asemenea, se specifica ca la verificarea indeplinirii cerintei referitoare la numarul minim de 2 salariati sunt luate in calcul si contractele de munca care sunt suspendate.

Cele mai multe modificari din proiectul de norme metodologice au fost aduse sectiunilor referitoare la impozitul pe venit si la contributiile sociale, care reflecta ultimele schimbari efectuate in Codul fiscal. Prezentam mai jos cateva dintre ele.

Pentru scutirile acordate la impozitul pe venit pentru persoanele fizice angajate de persoane juridice care desfasoara activitati sezoniere sunt precizate: codurile CAEN luate in considerare, ce presupune o activitate sezoniera, faptul ca scutirea este acordata pe perioada derularii contractului si ca se acorda si in cazul contractelor de munca cu timp partial.

Pentru celelalte scutiri, in anumite cazuri, a fost eliminata obligatia depunerii documentelor justificative la organul fiscal. Acestea vor fi pastrate si arhivate la domiciliul contribuabilului.

In ceea ce priveste regulile generale de stabilire a venitului net anual din activitati independente, determinat in sistem real, pe baza datelor din contabilitate se aduce precizarea ca:

• nu reprezinta venit brut si nu se include in baza impozabila aportul in numerar si/sau echivalentul in lei al aporturilor in natura, efectuat la inceperea unei activitati sau in cursul desfasurarii acesteia, din patrimoniul personal in patrimoniul afacerii;
• reprezinta cheltuieli deductibile si platile efectuate in avans care se refera la alte exercitii fiscale;
• in cazul incetarii activitatii in cursul anului sau a suspendarii temporare, contribuabilul este obligat sa anunte organele fiscale in termen de 30 de zile de la producerea evenimentului.

Sunt aduse clarificari si in ceea ce priveste cum este stabilit impozitul pe venit in cazul contractelor de activitate sportiva, tinand cont de faptul ca acestea au fost delimitate in Codul fiscal ca si subcategorie separata pentru care se prevede retinerea la sursa a impozitului pe venit.

Si drepturile de proprietate intelectuala au fost delimitate in Codul fiscal ca si subcategorie separata in cadrul activitatilor independente, pentru care se prevede retinerea la sursa a impozitului pe venit.

Prin proiectul de norme metodologice se aduc clarificari in ceea ce priveste definirea drepturilor de proprietate intelectuala, cine sunt platitorii de venit care au obligatia retinerii la sursa, modalitatea prin care pot fi redirectionati 2% sau 3,5% din impozitul pe venit catre organizatii non-profit, fie prin depunerea declaratiei unice, fie prin notificarea in scris a optiunii la platitorul de venit.

Se precizeaza si modalitatea prin care se poate opta pentru determinarea impozitului pe venit in sistem real, precum si faptul ca optiunea va ramane obligatorie pentru urmatorii 2 ani consecutivi.

Sunt reajustate si normele metodologice pentru cei impozitati pe baza de norme de venit:

• este reluat faptul ca daca un contribuabil desfasoara mai multe activitati de acest tip, pentru a determina baza impozabila vor fi insumate normele de venit aferente tuturor acelor activitati;
• se precizeaza in ce conditii si modalitatea in care se face ajustarea normei de venit si este oferit si un exemplu in acest sens.

Sunt facute precizari noi si referitor la stabilirea venitului anual din activitati agricole pe baza de norme de venit.

De asemenea, sunt oferite exemple privind calculul, declararea si plata impozitului pe venit aferent activitatilor agricole.

In cazul veniturilor salariale si asimilate:

• se precizeaza ca si contravaloarea veniturilor in natura primite ca urmare a unei relatii contractuale de munca se include in categoria veniturilor brute din salarii si, prin urmare, si in baza impozabila la calculul impozitului pe venit.
• Sunt ajustate prevederile din norme aferente deducerii personale astfel incat sa reflecte ajustarea nivelului minim a deducerii personale integrale care a crescut de la 300 lei la 510 lei.

De asemenea, se precizeaza ca in situatia in care, in cursul aceleiasi luni, contribuabilul obtine atat venituri din desfasurarea activitatii de cercetare-dezvoltare si inovare, scutite, cat si venituri salariale supuse impunerii, pentru determinarea bazei de calcul al impozitului pe venit sunt aplicabile urmatoarele:

• nivelul deducerii personale din luna respectiva se stabileste tinand cont atat de nivelul venitului brut lunar supus impunerii, cat si de cel scutit;
• plafonul de 400 euro anual prevazut pentru contributiile la fondurile de pensii facultative si plafonul de 400 euro anual prevazut pentru primele de asigurare voluntara de sanatate /serviciile medicale furnizate sub forma de abonament sunt deductibile si nu se fractioneaza in functie de nivelul veniturilor scutite.

Referitor la veniturile realizate din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal se clarifica faptul ca in cazul in care sunt transferate mai multe proprietati de catre unul sau mai multi proprietari printr-o singura tranzactie, printr-un singur act juridic, plafonul neimpozabil de 450.000 lei se deduce o singura data din valoarea tranzactiei reprezentand valoarea totala din actul de transfer. Iar venitul impozabil ce revine fiecarui proprietar se determina in functie de valoarea cotei de proprietate instrainate asa cum rezulta din actul de transfer.

De asemenea, se precizeaza ca suma neimpozabila de 450.000 lei se deduce si in cazul in care transferul proprietatilor imobiliare se realizeaza prin procedura de executare silita.

Au fost ajustate si articolele din norme referitoare la plati anticipate si definitivarea impozitului pe venit, astfel incat sa reflecte noile prevederi introduse in Codul fiscal cu privire la sistemul de autoimpunere si sa clarifice anumite situatii posibile in practica cu privire la definitivarea impozitului anual, acordarea bonificatiilor pentru plata anticipata inainte de finalul anului, mecanismul autoimpunerii.

Sunt facute modificari si aduse clarificari si in legatura cu modalitatea de evitare a dublei impuneri pentru rezidentii romani care obtin venituri din strainatate.

In ceea ce priveste contributiile sociale, au fost abrogate normele metodologice aferente contributiilor sociale care au fost eliminate din Codul fiscal (pentru somaj, concedii si indemnizatii sociale de sanatate, accidente de munca, fond de garantare).

Si au fost facute ajustari care sa reflecte noul sistem de contributii sociale.

Reamintim ca trecerea la sistemul de autoimpunere implica faptul ca impozitul pe venit si contributiile sociale obligatorii se stabilesc de contribuabil prin depunerea declaratiei unice.

CAS (contributia de asigurari sociale) este datorata de catre cei care obtin venituri din activitati independente si din drepturi de proprietate intelectuala si CASS (contributia de asigurari sociale de sanatate) este datorata de catre cei care obtin venituri din activitati independente, din drepturi de proprietate intelectuala, venituri din cedarea folosintei bunurilor, agricultura, silvicultura si piscicultura, asocieri cu persoane juridice, investitii si venituri din alte surse. 

Aceste doua contributii sunt datorate daca veniturile estimate cumulate din categoriile respective depasesc plafonul de 12 salarii minime brute pe economie, respectiv de 22.800 lei pentru anul 2018.

Contractele de activitate sportiva si drepturile de proprietate intelectuala au fost reconsiderate ca si subcategorii separate pentru care se aplica retinerea la sursa a impozitului pe venit si a contributiilor sociale.

Prin proiectul de norme metodologice sunt prevazute exemple si cazuri care ar putea fi intalnite in practica, cum ar fi determinarea venitului estimat in vederea compararii cu plafonul; ce se intampla in cazul in care veniturile estimate sunt sub plafon, insa in timpul anului veniturile realizate depasesc plafonul; ce se intampla in cazul contractelor suspendate sau care au incetat (ajustarea plafonului se face in functie de numarul de luni in care contractul era in vigoare).

De asemenea, sunt aduse clarificari si exemple privind modul de calcul a contributiilor sociale in cazul in care persoanele fizice obtin venituri cu retinere la sursa de la mai multi platitori de venit (cum ar fi din drepturi de proprietate intelectuala, arenda, contracte de activitate sportiva, venituri din asocieri cu persoane juridice) si care trebuie sa desemneze care va fi platitorul de venit care le va retine la sursa impozitul pe venit si contributiile sociale, in cazul in care sunt indeplinite conditiile referitoare la depasirea plafonului.

Sau ce se intampla in cazul in care persoanele care au venituri din drepturi de proprietate intelectuala capata in timpul anului si calitatea de salariat sau pensionar, si prin urmare nu mai datoreaza CAS si CASS pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuala.

Ca si paranteza, in practica, aceste prevederi s-ar putea sa fie mai dificil de aplicat, mai ales in cazul in care sunt mai multi platitori de venit. Pentru a se asigura ca nu vor avea riscuri fiscale, in special platitorii de venit care platesc venituri pentru care se estimeaza ca se va depasi plafonul anual, probabil vor trebui sa fie vigilenti si sa obtina declaratii de la persoanele fizice carora le platesc veniturile ca sunt retinute la sursa in alta parte contributiile sociale si platite catre bugetul de stat. Iar platitorii de venit desemnati pentru retinerea la sursa a contributiilor sociale vor trebui sa aiba precizat acest lucru in contract sau intr-un act aditional la contract.

Sunt introduse norme metodologice si pentru contributia asiguratorie pentru munca, suportata de angajatori, unde se precizeaza in clar ca sunt luate in calcul la baza impozabila si indemnizatiile acordate administratorilor si directorilor.

Mentionam ca acest articol a fost intocmit pe baza prevederilor proiectului de norme metodologice si ca mai pot surveni modificari in proiect pana la momentul in care va fi publicata versiunea finala oficiala in Monitorul Oficial.

Autor: Ina Tornea, ADIT