Sinteza prevederilor proiectului de modificare a Normelor Metodologice ale Codului Fiscal actualizat conform OUG 79/2017, in vigoare de la 1 ianuarie 2018

Prezentam mai jos principalele aspecte prevazute de proiectul de modificare a Normelor Metodologice ale Codului Fiscal (Legea 227/2015) actualizat conform OUG 79/2017, in vigoare de la 1 ianuarie 2018.

Mentiune: deoarece se considera ca normele metodologice au caracter explicativ (adica aduc clarificari pentru prevederile Codului Fiscal, insa nu le modifica si nici nu le suplimenteaza), prevederile introduse in norme vor avea efect tot de la 1 ianuarie 2018, chiar daca varianta finala a Hotararii Guvernului referitoare la modificarea normelor va fi publicata in Monitorul Oficial dupa aceasta data.

Impozit pe profit

1. Prevederea din Codul Fiscal : In august 2017 a fost introdusa litera n) la art. 25, alin. 3 din Codul Fiscal, conform careia cheltuielile reprezentand creantele instrainate conform legii sunt deductibile in limita a 30% din valoarea acestora la calculul impozitului pe profit.

Ce spune proiectul de modificare a normelor metodologice : Se prevede abrogarea literei i) de la punctul 13, alin. 1 din norme, conform careia cheltuielile cu creantele instrainate conform legii erau deductibile integral la calculul impozitului pe profit. Si se introduc clarificari referitor la cum se vor face calculele limitei deductibile de 30%. Astfel:

• In cazul in care tranzactia de cesiune de creante nu va fi inregistrata contabil prin contul de profit si pierdere, pretul de cesiune obtinut va reprezenta, din punct de vedere fiscal, elemente similare veniturilor, iar valoarea creantelor instrainate va fi recunoscuta ca elemente similare cheltuielilor. Aceste elemente similare cheltuielilor vor fi deductibile in limita de 30%.
• In cazul in care tranzactia de cesiune este inregistrata doar partial prin contul de profit si pierdere, in vederea determinarii limitei de 30% se vor insuma cheltuielile cu scoaterea din gestiune a creantelor cu elementele similare cheltuielilor aferente, iar limita de 30% se va aplica la suma rezultata.
• De asemenea, reducerea sau anularea provizioanelor aferente partii deductibile a creantelor instrainate, in cazul in care nu au fost inregistrate pe venituri, reprezinta elemente similare veniturilor.

Motivatia adusa in nota de fundamentare este necesitatea asigurarii echitatii tratamentului fiscal care sa tina cont de tratamentul contabil diferit.

Comentariu : In anii trecuti erau frecvente tranzactiile prin care creantele neperformante erau vandute, fie si pe preturi foarte mici, catre recuperatorii de creante sau catre alte entitati din cadrul grupului, in vederea evitarii nedeductibilitatii pierderilor din creante. Astfel de masuri de optimizare fiscala nu vor mai fi posibile de acum incolo.

2. Prevederea din Codul Fiscal : Prin OUG 79/2017 a fost introdus „ CAPITOLUL III^1 - Norme impotriva practicilor de evitare a obligatiilor fiscale care au incidenta directa asupra functionarii pietei interne ”, care practic transpune prevederile Directivei UE 2016/1164 a Consiliului din 12 iulie 2016 - ATAD (Anti Tax Avoidance Directive).

O parte din aceste prevederi se refera la limitarea deductibilitatii cheltuielilor cu dobanda. Articolul 27 privind Cheltuielile cu dobanda si diferentele de curs valutar a fost abrogat.

Conform noii reguli, aplicabila incepand cu data de 1 ianuarie 2018, se stabileste ca in cazul in care contribuabilul nu este o entitate independenta, respectiv face parte dintr-un grup si are o intreprindere asociata si/sau un sediu permanent, acesta are dreptul de a deduce intr-o perioada fiscala costurile excedentare ale indatorarii in functie de un anumit plafon (actualmente situat la 200.000 euro, la cursul de schimb BNR valabil pentru ultima zi a trimestrului/anului fiscal), urmand ca ceea ce depaseste plafonul sa se deduca limitat (pana la 10%) din baza de calcul, in perioada fiscala in care costurile sunt suportate. Suma ramasa este reportata nelimitat in timp si este dedusa treptat, in aceleasi conditii, in perioadele urmatoare.

Ce spune proiectul de modificare a normelor metodologice : sunt abrogate si normele aferente articolului 27 si este introdus un exemplu de calcul aferent noilor prevederi, in normele de la Capitolul III^1 din Codul Fiscal.

Reluam mai jos pe scurt pasii de urmat si exemplul prezentat in norme.

In exemplul prezentat, societatea A este asociata cu societatea B si i-a acordat acesteia un imprumut de 500.000.000 lei pentru finantarea activitatii.

Societatea B prezinta urmatoarea situatie, la sfarsitul anului fiscal: - lei -

Pentru determinarea nivelului deductibil al cheltuielilor cu dobanzile la societatea B, se parcurg urmatoarele etape:

a) Se calculeaza costul excedentar al indatorarii ca diferenta dintre cheltuielile cu dobanda (plus cheltuieli echivalente si alte cheltuieli suportate in legatura cu obtinerea finantarii) si veniturile din dobanzi (inclusiv venituri echivalente)

Astfel, in cazul prezentat, costul excedentar al indatorarii este:

25.000.000 - 150.000 = 24.850.000 lei

b) Costurile indatorarii care depasesc plafonul deductibil reprezentand echivalentul in lei al sumei de 200.000 euro , sunt deduse limitat in perioada fiscala in care sunt suportate, pana la nivelul a 10% din baza de calcul.

b1) Se determina plafonul deductibil in lei – respectiv echivalentul in lei al sumei de 200.000 euro, ceea ce inseamna in exemplul nostru 920.000 lei utilizand cursul de schimb de 4,6 lei/euro. Suma de 920.000 lei este deductibila integral.

b2) partea din costul excedentar al indatorarii de 24.850.000 lei, ce depaseste plafonul de 920.000 lei, respectiv suma de 23.930.000 lei este dedusa limitat pana la nivelul a 10% din baza de calcul.

Baza de calcul (conform art. 40² alin. 2 din Codul fiscal) = Venituri - Cheltuieli - Venituri neimpozabile + Cheltuielile cu impozitul pe profit + Costurile excedentare ale indatorarii + Amortizare fiscala

Baza de calcul = 200.000.000 - 180.000.000 - 200.000 + 3.200.000 + 24.850.000 + 300.000 = 48.150.000 lei

Se determina nivelul de deducere al costului excedentar, astfel:

48.150.000 x 10% = 4.815.000 lei

Deoarece suma de 23.930.000 lei este mai mare decat nivelul de deducere al costului suplimentar de 4.815.000 lei la calculul impozitului pe profit se vor deduce suplimentar peste plafonul deductibil 4.815.000 lei.

c) Partea din costul excedentar al indatorarii care este nedeductibila acum se reporteaza pentru perioadele urmatoare.

In exemplul nostru, diferenta dintre 23.930.000 lei si 4.815.000 lei, respectiv suma de 19.115.000 lei se reporteaza pentru perioada urmatoare, cand va fi dedusa prin aplicarea aceleiasi reguli de calcul.

Comentariu : Nu mai sunt excluse de la calcul imprumuturile bancare / de la institutii financiare, cum era pe vechile prevederi. Sunt excluse doar finantarile aferente unor proiecte de infrastructura publica pe termen lung.

Regulile sunt aplicabile inclusiv diferentelor de curs valutar aferente finantarilor.

De asemenea, regulile de mai sus privind limitarea deductibilitatii dobanzii, in forma lor actuala, sunt aplicabile si institutiilor financiare. Dar exista posibilitatea sa fie modificate astfel incat sa se aplice optiunea prevazuta in directiva de a exclude institutiile financiare, ca urmare a demersurilor intreprinse de CDR (Coalitia de Dezvoltare a Romaniei). Tot in urma acestor demersuri, e posibil sa fie revizuit si plafonul deductibil si crescut de la 200.000 euro la maximul prevazut in directiva, de 3.000.000 euro. Ar trebui de urmarit in continuare procesul legislativ.

De retinut ca aceasta limitare a deductibilitatii nu se aplica entitatilor independente (entitati care nu fac parte dintr-un grup consolidat in scopuri de contabilitate financiara, nu au societati asociate si nici sedii permanente), care pot deduce in intregime costurile excedentare ale indatorarii in perioada de referinta.

Impozitul pe veniturile microintreprinderilor

Prevederea din Codul Fiscal: Conform OUG 79/2017, au fost modificate conditiile de incadrare a persoanelor juridice romane in categoria microintreprinderilor, astfel:

• s-a majorat plafonul de incadrare la impozitul pe veniturile microintrepinderilor, respectiv a nivelului veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, de la 500.000 euro la 1.000.000 euro;
• s-a eliminat conditia privind realizarea veniturilor din consultanta si management maxim in proportie de 20% din veniturile totale;
• s-au eliminat activitatile pentru care contribuabilii nu aplicau acest sistem de impunere (activitati in domeniul bancar, al asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, al jocurilor de noroc, activitati de explorare, dezvoltare, exploatare a zacamintelor petroliere si gazelor naturale).

De asemenea, s-a eliminat posibilitatea de a opta pentru aplicarea prevederilor Titlului II -Impozitul pe profit din Codul fiscal, in cazul in care s-a subscris un capital social de cel putin 45.000 lei.

Iar cotele aplicabile vor fi 1% pentru microintreprinderile cu cel putin 1 salariat si 3% pentru microintreprinderile fara nici un salariat.

Ce spune proiectul de modificare a normelor metodologice: Ca urmare a acestor modificari au fost actualizate normele metodologice. In acest sens au fost introduse urmatoarele precizari la punctul 1 din normele la art. 47 din Codul Fiscal:

• Pentru incadrarea in plafonul de 1.000.000 euro se vor lua in calcul aceleasi venituri care constituie baza impozabila pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor, prevazuta la art. 53 din Codul Fiscal.
• Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cel de la inchiderea aceluiasi exercitiu financiar.
• Prin urmare, pentru incadrarea in sistemul pe veniturile microintreprinderilor in anul 2018, pentru compararea cu plafonul, se vor lua in considerare veniturile care constituie baza impozabila prevazuta la art. 53 din Codul fiscal, realizate pana la data de 31 decembrie 2017, inclusiv.
• Persoanele juridice romane care indeplinesc conditiile de incadrare ca microintreprindere (conform art. 47 alin. 1 din Codul fiscal), si care desfasoara ca activitate principala sau secundara activitatile corespunzatoare codurilor CAEN prevazute de Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activitati aplica prevederile titlului III - Impozitul pe veniturile microintreprinderilor din Codul fiscal.

De asemenea, a fost abrogat alineatul 3 al punctului 4 din norme, referitor la ce cote se aplica in functie de numarul de salariati.

Comentariu: de la 1 ianuarie 2018, vor trebui sa verifice incadrarea in plafonul de 1.000.000 euro, pe baza veniturilor inregistrate in anul 2017, inclusiv:

• societatile care plateau impozit pe profit ca urmare a faptului ca aveau capital social mai mare de 45.000 lei
• societatile care nu aplicau acest sistem de impunere pentru ca desfasurau activitati in domeniul bancar, al asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, al jocurilor de noroc, activitati de explorare, dezvoltare, exploatare a zacamintelor petroliere si gazelor naturale.

In cazul in care se situeaza sub plafon (si indeplinesc si celelalte doua conditii de la art. 47, alin. 1 din Codul Fiscal, respectiv nu sunt cu capital de stat si nu se afla in dizolvare/lichidare), aceste societati vor trebui sa notifice ANAF-ul pana pe 31 martie 2018 cu privire la trecerea la regimul de impozitare pe veniturile microintreprinderilor.

Deoarece nu sunt prevederi specifice, cum a fost cazul la modificarea de plafon de la inceputul anului 2017, se va aplica termenul general prevazut la art. 55, alin. 2 din Codul Fiscal.

„ART. 55 - Termenele de declarare a mentiunilor

[...]

(2) Persoanele juridice romane platitoare de impozit pe profit comunica organelor fiscale competente aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microintreprinderilor, pana la data de 31 martie inclusiv a anului pentru care se plateste impozitul pe veniturile microintreprinderilor. ”

Ulterior, declararea si plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor se va face trimestrial, pana la data de 25 a lunii urmatoare trimestrului pentru care se face calculul.

De asemenea, ar fi de mentionat ca e posibil ca regimul sa fie revizuit si sa devina optional in anumite conditii. Ar trebui de urmarit in continuare procesul legislativ.

Impozitul pe venit

Prevederile Codului Fiscal: Principala prevedere introdusa in Codul Fiscal prin OUG 79/2017 a fost modificarea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10% incepand cu 1 ianuarie 2018.

De asemenea, in cazul veniturilor salariale a fost marit la 1.950 lei nivelul de venit brut lunar din salarii pentru care se acorda deducerea personala integrala si la 3.600 nivelul pentru deducerea persoanala degresiva. Nivelul minim al deducerii personale integrale este de 510 lei lunar.

Ce spune proiectul de modificare a normelor metodologice: Normele metodologice aferente acestei sectiuni au fost actualizate astfel incat sa reflecte modificarea cotei generale de impozit pe venit de la 16% la 10%.

Au fost aduse clarificari si in alte arii, dintre care principalele sunt prezentate mai jos.

Venituri din activitati independente

In ceea ce priveste regulile generale de stabilire a venitului net anual din activitati independente, determinat in sistem real, pe baza datelor din contabilitate se aduce precizarea ca:

• nu reprezinta venit brut si nu se include in baza impozabila aportul in numerar si/sau echivalentul in lei al aporturilor in natura, efectuat la inceperea unei activitati sau in cursul desfasurarii acesteia, din patrimoniul personal in patrimoniul afacerii;
• reprezinta cheltuieli deductibile si platile efectuate in avans care se refera la alte exercitii fiscale;
• in cazul incetarii activitatii in cursul anului sau a suspendarii temporare, contribuabilul este obligat sa anunte organele fiscale in termen de 30 de zile de la producerea evenimentului.

Referitor la retinerea la sursa a impozitului reprezentand plati anticipate pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuala, cota aplicabila scade de la 10% la 7%, ceea ce reflecta modificarea cotei generale de impozit pe venit la 10%.

Venituri salariale :

• se precizeaza ca si contravaloarea veniturilor in natura primite ca urmare a unei relatii contractuale de munca se include in categoria veniturilor brute din salarii si, prin urmare, si in baza impozabila la calculul impozitului pe venit.
• Sunt ajustate prevederile din norme aferente deducerii personale astfel incat sa reflecte ajustarea nivelului minim a deducerii personale integrale care a crescut de la 300 lei la 510 lei.

De asemenea, se precizeaza ca in situatia in care, in cursul aceleiasi luni, contribuabilul obtine atat venituri din desfasurarea activitatii de cercetare-dezvoltare si inovare, scutite, cat si venituri salariale supuse impunerii, pentru determinarea bazei de calcul al impozitului pe venit sunt aplicabile urmatoarele:

1. nivelul deducerii personale si cotizatia sindicala platita in luna respectiva se stabilesc numai in functie de nivelul venitului brut lunar supus impunerii;
2. plafonul de 400 euro anual prevazut pentru contributiile la fondurile de pensii facultative si plafonul de 400 euro anual prevazut pentru primele de asigurare voluntara de sanatate /serviciile medicale furnizate sub forma de abonament sunt deductibile si nu se fractioneaza in functie de nivelul veniturilor scutite.

Venituri din cedarea folosintei bunurilor

- in cazul veniturilor realizate din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal in care sunt transferate mai multe proprietati de catre unul sau mai multi proprietari printr-o singura tranzactie, printr-un singur act juridic, plafonul neimpozabil de 450.000 lei se deduce o singura data din valoarea tranzactiei reprezentand valoarea totala din actul de transfer.

Venitul impozabil ce revine fiecarui proprietar se determina in functie de valoarea cotei de proprietate instrainate asa cum rezulta din actul de transfer.

- suma neimpozabila de 450.000 lei se deduce si in cazul in care transferul proprietatilor imobiliare se realizeaza prin procedura de executare silita.

Contributiile sociale

CAS (Contributia de asigurari sociale)

Prevederile Codului Fiscal: CAS este in cota de 25% si se aplica veniturilor salariale, fiind suportata in totalitate de angajat (pentru angajator sunt prevazute doar niste cote suplimentare pentru conditii grele si deosebite de munca) si veniturilor din activitati independente (PFA, drepturi de autor, etc.).

Pentru veniturile salariale este precizat un plafon inferior pentru baza impozabila a CASS situat la nivelul salariului minim brut pe economie.

Pentru veniturile din activitati independente, inclusiv drepturi de autor (pentru care CAS nu se mai retine la sursa in cazul contractelor cu optiunea de impozitare finala la impozit pe venit), persoana fizica va datora in 2018 CAS daca media lunara a veniturilor din activitati independente obtinute in anul 2017 depaseste salariul de baza minim brut pe economie valabil in luna ianuarie 2018, respectiv 1.900 RON.

In cazul in care este depasit plafonul, persoana fizica trebuie sa depuna o declaratie in acest sens, pana pe 31 ianuarie 2018.

Baza impozabila lunara pentru CAS, pentru anul 2018, va fi la alegerea persoanei fizice, dar nu poate fi mai mica decat salariul minim brut pe economie.

In cazul in care nu este depasit plafonul, dar doreste, persoana fizica poate opta sa plateasca CAS in aceleasi conditii ca si cei care au depasit plafonul.

Ce spune proiectul de modificare a normelor metodologice:

In norme se reia faptul ca nu se datoreaza contributia de asigurari sociale pentru veniturile din salarii si asimilate realizate de persoane fizice pentru care acestea sunt asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale, potrivit legii. Ca exemplu ar fi avocatii salarizati in cadrul profesiei.

Se precizeaza in mod specific ca in anul 2018, pentru incadrarea in plafon, se iau in calcul veniturile din activitati independente realizate in anul 2017, iar salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata este cel in vigoare in luna ianuarie 2018.

De asemenea, se precizeaza ca in cazul persoanelor fizice care realizeaza venituri din activitati independente si care in cursul aceluiasi an fiscal se incadreaza in categoria persoanelor exceptate de la plata contributiei de asigurari sociale, intra in suspendare temporara a activitatii sau isi inceteaza activitatea potrivit legislatiei in materie, acestea trebuie sa depuna o cerere la ANAF si nu vor mai datora CAS incepand cu luna in care a fost depusa cererea.

In norme sunt prezentate si 3 exemple de calcul a plafonului, inclusiv pentru cazul in care sunt obtinute venituri din mai multe surse de venit (de ex., consultanta fiscala plus drepturi de autor).

Comentariu: Datorita faptului ca a fost introdus un plafon minim, care nu este corelat cu numarul de ore efectiv lucrate, in cazul contractelor partiale de munca se poate ajunge la situatia in care salariul net sa fie negativ. Aceasta situatie ar fi trebuit sa fie reglata prin prin intermediul procedurilor de negociere colectiva impuse.

De asemenea, pentru persoanele care obtin venituri din activitati independente, datorita prefinantarii taxei si introducerii plafonului minim, se poate ajunge la unele situatii in care nivelul taxei aferente unei luni sa fie mai mare decat valoarea veniturilor incasate in luna respectiva (plafonul calculandu-se pe baza veniturilor din anul precedent).

CASS (Contributia de asigurari sociale de sanatate)

Prevederile Codului Fiscal: CASS este in cota de 10%.

In cazul veniturilor salariale CASS se retine la sursa, fiind suportata in totalitate de catre angajat. Este prevazut si un plafon minim pentru baza impozabila situat la nivelul salariului minim brut pe economie.

Daca persoana fizica obtine venituri de tipul: venituri din activitati independente (inclusiv drepturi de autor), venituri din cedarea folosintei bunurilor (de ex., chirii), venituri din asocierea cu o persoana juridica, venituri din agricultura, venituri din investitii si venituri din alte surse, atunci va datora si pentru acestea CASS daca este depasit plafonul anual de 12 salarii de baza minime brute pe economie.

La calculul acestui plafon, conform art. 170 alin. 2 din Codul Fiscal sunt luate in considerare:

1. venitul net din activitati independente
2. venitul brut din asocieri cu persoane juridice
3. venitul net sau norma de venit, dupa caz, pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor
4. venitul/castigul din investitii
5. venitul net sau norma de venit, dupa caz, pentru veniturile din activitati agricole, silvicultura si piscicultura
6. venitul brut/venitul impozabil din alte surse

Daca prin insumarea acestor venituri obtinute in 2017 se depaseste plafonul mentionat anterior, atunci persoana fizica va datora CASS in 2018 si pentru aceste venituri. Baza lunara impozabila va fi salariul minim brut pe economie in vigoare in luna pentru care se datoreaza CASS (actualmente 1.900 RON).

Ar fi de mentionat ca, similar cu CAS, daca este depasit plafonul, va trebui depusa o declaratie in acest sens, pana la data de 31 ianuarie 2018, iar pe baza acestei declaratii organele fiscale vor emite decizia de impunere aferenta anului 2018, unde vor fi detaliate obligatiile fiscale lunare. Plata acestor obligatii va trebui efectuata trimestrial, pana la data de 25 a ultimii luni din trimestru.

De asemenea, in cazul in care nu este depasit plafonul, dar doreste, persoana fizica poate opta sa plateasca CASS in aceleasi conditii ca si cei care au depasit plafonul.

Ce spune proiectul de modificare a normelor metodologice:

• Se reia prevederea conform careia sunt exceptate de CASS persoanele fizice pentru veniturile (altele decat cele salariale) care se situeaza sub plafonul de 12 salarii minime brute pe economie.
• Similar cu CAS, plafonul lunar utilizat la incadrarea veniturilor anuale, realizate in anul fiscal precedent, reprezinta salariul de baza minim brut pe tara in vigoare in luna ianuarie a anului pentru care se stabileste contributia de asigurari sociale de sanatate.
• Se precizeaza in mod specific ca in anul 2018, pentru incadrarea in plafon, se iau in calcul veniturile realizate in anul 2017, iar salariul de baza minim brut pe tara este cel in vigoare in luna ianuarie 2018.
• De asemenea, similar cu CAS, se precizeaza ca in cazul persoanelor fizice care realizeaza venituri din activitati independente si care in cursul aceluiasi an fiscal se incadreaza in categoria persoanelor exceptate de la plata contributiei de asigurari sociale, intra in suspendare temporara a activitatii sau isi inceteaza activitatea potrivit legislatiei in materie, sistarea obligatiilor de plata intervine cu luna in care a fost depusa declaratia aferenta.
• In norme sunt prezentate si cateva exemple de determinare a incadrarii in plafon.

Comentariu: Prin norme se clarifica ca si pentru CASS, similar cu CAS, pentru determinarea nivelului plafonului se ia in calcul salariul minim brut pe economie valabil in luna ianuarie 2018.

Deoarece in Codul Fiscal nu era precizat in clar acest lucru si pentru CASS, existau in practica unele interpretari conform carora la plafon s-ar fi luat in considerare salariul minim brut pe economie valabil pentru 2017, ceea ce ar fi insemnat ca plafonul era mai mic. Insa acum s-a clarificat situatia.

CAM (Contributia asiguratorie pentru munca)

Prevederile Codului Fiscal: Toate celelalte contributii sociale in afara de CAS si CASS au fost abrogate si a fost introdusa in schimb contributia asiguratorie pentru munca, in cota de 2,25%, in totalitate in sarcina angajatorului.

Aceasta contributie practic le inlocuieste pe cele scoase, si are aceleasi termene de declarare si plata: 25 a lunii urmatoare celei in care s-au obtinut veniturile sau 25 a lunii urmatoare trimestrului in care s-au obtinut veniturile.

Ce spune proiectul de modificare a normelor metodologice:

- Se mentioneaza ca sunt cuprinse in baza impozabila inclusiv veniturile de natura salariala luate in considerare la calculul impozitului pe venit.

Comentariu: Remuneratia administratorilor si a directorilor este si ea supusa contributiei asiguratorii pentru munca. Inainte administratorii si directorii erau exceptati de la unele dintre contributiile incorporate acum in contributia asiguratorie pentru munca.

O precizare generala in ceea ce priveste contributiile - ANAF a emis un comunicat prin care informa ca vectorul fiscal va fi modificat automat, fara a mai fi necesar sa se depuna formularul 010 de mentiuni.

Regasiti aici link catre site-ul Ministerului de Finante unde a fost publicat proiectul de HG referitoare la normele metodologice ale Codului Fiscal, aici link catre proiectul de HG norme metodologice, si aici link catre nota de fundamentare.

Autor: Ina Tornea, ADIT