Retinerile salariale: tipuri de retineri si limite impuse

Prezentam in cele ce urmeaza principalele prevederi legislative de care trebuie sa tinem cont atunci cand gestionam retineri salariale.

• Tipuri de retineri
• Venituri urmaribile si venituri ce nu pot fi supuse retinerilor
• Obligatii
• Exemple de calcul

Tipuri de retineri

Retinerile salariale sunt definite in Legea 53/2003 privind Codul Muncii (denumita in continuare “Codul Muncii”) si pot fi de urmatoarele tipuri:

1. Obligatii de intretinere, definite conform Codului Familiei
2. Contributii si impozite datorate catre stat
3. Daunele cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite
4. Acoperirea altor datorii. Aici ar intra datoriile catre banci sau alti creditori, sau garantii, conform Legii 22/1969 republicata, privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor agentilor economici, autoritatilor sau institutiilor publice

In completarea prevederilor de mai sus, nicio retinere nu poate fi operata decat in conditiile legii. Retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva.

Venituri urmaribile si venituri ce nu pot fi supuse retinerilor

In conformitate cu prevederile articolului 729 din Codul de Procedura Civila, salariile si alte venituri periodice, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite astfel:

1. pana la jumatate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii
2. pana la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii

Mai mult, in alineatul 2 al aceluiasi articol se precizeaza ca in cazul in care sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi jumatate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede altfel.

Astfel, baza de calcul pentru calculul retinerilor ar fi salariul net. Totusi, exista venituri ce nu pot fi urmarite sau pot fi urmarite limitat:

• venituri ce nu pot fi urmarite: alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate in caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, stabilite potrivit legii
• venituri limitat urmaribile: ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca, compensatia acordata salariatilor in caz de desfacere a contractului individual de munca pe baza oricaror dispozitii legale, precum si sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, nu pot fi urmarite decat pentru sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale. Urmarirea lor se poate face doar in limita a jumatate din cuantumul acestora.

De mentionat este si faptul ca in situatia in care veniturile obtinute de catre debitor sunt mai mici decat cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acest cuantum.

Tot conform prevederilor Codului Civil, daca exista un singur creditor urmaritor, dupa retinerea cheltuielilor de executare, cand este cazul, suma de bani realizata prin urmarirea silita se elibereaza acestuia pana la acoperirea integrala a drepturilor sale, iar suma ramasa disponibila se preda debitorului.

In situatia pluralitatii creditorilor, sumele se retin si se distribuie in urmatoarea ordine:

• creantele rezultand din obligatia legala de intretinere, alocatii pentru copii sau obligatia de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta
• creantele fiscale provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale
• creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat
• creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite
• creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi
• creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale
• alte creante

In situatia in care exista creante care au aceeasi ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel, suma realizata se repartizeaza intre creditori proportional cu creanta fiecaruia.

Obligatii

In termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar in cazul sumelor de bani datorate in viitor, de la scadenta acestora, tertul poprit este obligat:

1. sa consemneze suma de bani, daca creanta poprita este exigibila, sau, dupa caz, sa indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite si sa trimita dovada executorului judecatoresc
2. sa plateasca direct creditorului suma retinuta si cuvenita acestuia, in cazul sumelor datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii, precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii.

Daca sunt infiintate mai multe popriri, tertul poprit este obligat sa comunice, dupa caz, executorului ori creditorilor numele si adresa celorlalti creditori, precum si sumele poprite de fiecare in parte.

In cazul in care sunt infiintate mai multe popriri si sumele pentru care s-a dispus infiintarea popririi depasesc suma urmaribila din veniturile debitorului, tertul poprit, in termen de 5 zile de la data comunicarii popririi va retine si va consemna suma urmaribila, instiintandu-i pe executorii judecatoresti care au infiintat popririle.

Exemple de calcul

Exemplul 1

Pentru un salariat angajatorul a primit 2 popriri reprezentand datorii catre banci neachitate, una in valoare de 10.000 lei iar cea dea-a doua in valoare de 20.000 lei. Salariul net al angajatului rezultat in urma calculului salarial este de 3.000 lei.

Suma maxima ce poate fi retinuta este de jumatate din salariul net, respectiv 1.500 lei. Impartirea sumei retinute intre creditori se va face astfel:

10. Pentru poprirea in valoare de 10.000 lei se va directiona suma de 500 lei
11. Pentru poprirea in valoare de 20.000 lei se va directiona suma de 1.000 lei

Sumele se vor retine lunar din salariul net al angajatului, tinandu-se seama de veniturile incluse in salariul net, limitele maxime ce pot fi retinute, precum si ordinea de prioritate si distributie.

Exemplul 2

Pentru un salariat angajatorul a primit urmatoarele hotarari judecatoresti:

• Obligatia platii unei pensii alimentare in valoare de 800 lei/luna
• popriri reprezentand datorii catre banci neachitate, una in valoare de 10.000 lei iar cea dea-a doua in valoare de 20.000 lei.

Salariul net al angajatului rezultat in urma calculului salarial este de 3.000 lei.

Suma maxima ce poate fi retinuta este de jumatate din salariul net, respectiv 1.500 lei. Impartirea sumei retinute intre creditori se va face astfel:

1. Se va achita integral suma de 800 reprezentand obligatie de intretinere
2. Pentru poprirea in valoare de 10.000 lei se va directiona suma de 233 lei
3. Pentru poprirea in valoare de 20.000 lei se va directiona suma de 467 lei

Autor: Mihaela Colesnic, Product Manager www.calculatorvenituri.ro