Programul de lucru inegal: ce inseamna, obligatiile angajatorului, acordarea zilelor libere

Timpul de munca este perioada in care salariatul lucreaza si este la dispozitia angajatorului, indeplinind sarcinile si atributiile prevazute in contractul de munca. Durata normala de munca este de opt ore pe zi, 40 de ore pe saptamana, insa, in functie de specificul activitatilor unitatii de lucru, angajatorul poate solicita o repartizare inegala a timpului de munca. Programul de lucru inegal nu are o durata fixa, de opt ore de munca pe zi, timp de cinci zile pe saptamana, ci pot exista zile cu mai mult de opt ore sau cu mai putin de opt ore.

• Cadru legislativ
• Stabilirea programului inegal de munca
• Repausul saptamanal
• Obligatiile angajatorului

Cadru legislativ

Programul de munca inegal este reglementat prin articolele nr. 113 si 116 din Codul Muncii. Potrivit alineatului nr. 2 din articolul nr. 113 din Codul Muncii, se poate opta pentru o repartizare inegala a timpului de munca, in conditiile in care se respecta durata normala de 40 de ore pe saptamana.

Articolul nr. 116 vine in completare si spune ca angajatorul poate solicita un program de lucru inegal, doar daca acest aspect este prevazut in mod expres in contractul individual de munca, de regula, printr-un document aditional, in cazul in care s-au modificat conditiile de munca dupa angajare.

Pentru programul de lucru inegal, trebuie sa se specifice in contractul individual de munca numarul de ore pe zi lucrate, precum si ora de incepere si ora de incheiere a programului zilnic. La nevoie, acest program se poate modifica si ulterior, prin incheierea unui act aditional.

Separat de contractul individual de munca, programul de lucru inegal, din cadrul unei saptamani de 40 de ore, se negociaza si prin contractul colectiv de munca, iar daca acesta nu exista - prin regulamentul intern.

Totodata, este important, in stabilirea programului de lucru inegal, ca perioadele de lucru de 12 ore, daca au loc, sa fie urmate de un repaus de 24 de ore (articolul nr. 115 din Codul Muncii).

De asemenea, salariatii care au un program mai scurt de opt ore pe zi si 40 de ore pe saptamana nu au dreptul sa presteze ore suplimentare si nici sa lucreze dupa un program de munca inegal.

Tot prin contractul de munca poate fi specificat cazul programului de lucru diferentiat, o forma particulara a programului de lucru inegal. Potrivit acestuia, un anumit angajat sau mai multi angajati pot incepe ziua de munca la ore diferite de colegii lor. Mai mult, angajatul poate solicita aderarea la un orar de acest fel, in cazul in care angajatorul ofera posibilitatea unui program decalat.

Stabilirea programului inegal de munca

Angajatorul este obligat prin lege sa tina evidenta orelor de munca prestate de salariati, precum si a orelor de incepere si sfarsit ale programului de lucru. Aceasta evidenta poate fi solicitata de inspectorii de munca.

Vezi 👉 AICI SOFTWARE PONTAJ

In general, programul de munca inegal se stabileste in functie de activitatea firmei si este negociat de catre angajator si salariat, la incheierea contractului individual de munca.

Daca programul de munca inegal este valabil pentru toti salariatii, acesta va fi negociat prin contractul colectiv de munca. Ulterior, acestuia i se va adauga si un act aditional.

O alta optiune consta in introducerea programului de munca inegal prin regulamentul intern. Angajatorul este obligat sa informeze si sa aduca la cunostinta tuturor angajatilor aceste prevederi, dupa care se va negocia si modificarea contractului de munca.

Un exemplu de program de lucru inegal arata asa:

• Luni – 9-18 – 9 ore;
• Marti – 8-16 – 8 ore;
• Miercuri – 10-17 – 7 ore;
• Joi – 8-19 – 11 ore;
• Vineri – 9-14 – 5 ore.

Programul individualizat de munca

O alta forma de program de munca inegal este programul individualizat de munca. Acesta consta intr-un mod flexibil de organizare a timpului de lucru, ziua de munca fiind impartita in doua.

Prima parte este o perioada fixa, in care salariatii se afla simultan la locul de munca, si a doua este o perioada variabila si mobila, in care salariatul alege ora de sosire si de plecare, respectand, insa, timpul de munca zilnic.

Angajatorul poate implementa programul individualizat de munca doar cu acordul sau la solicitarea angajatului. Si in acest caz, schimbarile aparute in program trebuie adaugate, printr-un act aditional, la contractul de munca. Mai mult, angajatorul continua sa fie responsabil in ceea ce priveste mentinerea evidentei orelor de munca, prestate de fiecare salariat.

Pentru telesalariati, programul de munca se stabileste prin contractul de telemunca sau printr-un act aditional, iar perioadele, cea fixa si cea flexibila, vor fi evidentiate.

Repausul saptamanal

Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, in general, sambata si duminica, potrivit articolului nr. 137 din Codul Muncii. Daca repausul saptamanal aduce prejudicii interesului public sau desfasurarii normale a activitatii firmei, poate fi acordat si in alte zile decat sambata si duminica. Acest lucru se poate realiza doar in urma negocierii contractului colectiv de munca sau prin regulamentul intern si acordarea unui spor la salariu.

In cazuri exceptionale, zilele de repaus saptamanal pot fi acordate dupa o perioada mai lunga de activitate, insa nu mai mult de 14 zile calendaristice. Acordarea repausului saptamanal in acest mod necesita autorizarea inspectorului teritorial de munca, acordul sindicatului si al reprezentantilor angajatilor.

Salariatii care se afla in aceasta situatie beneficiaza de dublul compensatiei, potrivit alineatului nr. 2 din articolul nr. 123. Conform acestuia, sporul se acorda prin negociere in cadrul contractului colectiv de munca sau al contractului individual de munca si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.

Daca nu este posibila compensarea prin ore libere platite, in termenul prevazut de lege, plata se poate realiza in urmatoarele 60 de zile calendaristice (articolul nr. 122 din Codul Muncii).

Indiferent de modul de organizare a timpului de lucru, salariatul ar trebui sa beneficieze de repausul saptamanal, de 48 de ore consecutive. Daca, de exemplu, un salariat are liber in zilele de miercuri, vineri si duminica, nu mai putem vorbi de repaus saptamanal.

Obligatiile angajatorului

Angajatorul are o serie de obligatii, printre care:

• Mentinerea evidentei orelor lucrate de salariati, inclusiv de cei cu program de lucru inegal;
• Afisarea programului de lucru la intrarea in firma;
• Stabilirea programului de lucru prin negociere cu angajatii;
• Informarea salariatilor referitor la conditiile de munca si schimbarile care pot aparea, ca urmare a programului de lucru inegal – acest lucru se face prin oferirea unui exemplar din copia dupa actul aditional care a introdus programul de lucru inegal. De asemenea, angajatorul este obligat sa spuna viitorilor salariati despre programul de lucru inegal, daca acesta este adoptat in intreaga unitate;
• Asigurarea conditiilor tehnice si organizatorice, precum si respectarea conditiilor de munca – angajatorul nu poate solicita salariatului sa realizeze sarcini de serviciu in afara programului de lucru inegal. Mai mult, in timpul programului regulamentar, trebuie sa puna la dispozitia angajatilor toate instrumentele necesare indeplinirii eficiente si in deplina siguranta a atributiilor;
• Respectarea intru totul a prevederilor din contractul colectiv de munca, precum si din contractul individual de munca – de exemplu, daca un angajator ofera drepturi salariale mai mici decat un prag minim, in general, salariul minim pe economie, contractul de munca va fi lovit de nulitate;
• Comunicarea periodica a situatiei economice a firmei, cu exceptia informatiilor secrete sau sensibile, a caror dezvaluire poate prejudicia activitatea;
• Consultarea sindicatului sau a reprezentantilor salariatilor, la orice modificare majora adusa drepturilor si intereselor angajatilor – acest lucru este valabil inclusiv in cazul trecerii la un program de lucru inegal;
• Plata contributiilor si a impozitelor pentru firma, precum si retinerea si virarea contributiilor si impozitelor datorate de angajatii care lucreaza cu program de lucru inegal;
• Infiintarea si mentinerea registrului general de evidenta a salariatilor, precum si inregistrarea schimbarilor firesti care apar;
• Eliberarea, la cerere, a documentelor care demonstreaza calitatea de salariat a angajatului – este vorba despre copii ale unor documente existente la dosarul personal al angajatului, copii ale unor pagini din registrul electronic de evidenta a salariatilor, care demonstreaza vechimea in munca si profesie, salariul, functia etc. Potrivit legii, angajatorul este obligat sa elibereze documente de acest fel in maximum 15 zile de la data solicitarii. Daca, din motive obiective, acest lucru nu are loc, salariatul poate solicita ajutorul Inspectoratului Teritorial de Munca din raza teritoriala unde se afla unitatea;
• Asigurarea confidentialitatii datelor care au caracter personal – aici intra date precum CNP-ul, seria si numarul cartii de identitate, adresa etc. De asemenea, angajatorul este obligat sa pastreze confidentialitatea legata de salariul angajatului.

Programul de lucru inegal ofera posibilitatea angajatorilor de a adapta programul si timpul de lucru la nevoile firmei. Pentru salariati, un program modificat poate insemna, de exemplu, mai putine ore de lucru vinerea sau chiar deloc. Intrarea in vigoare a programului de lucru inegal necesita incheierea unui act aditional, care se adauga la contractul individual de munca. Daca acest tip de program este valabil la nivelul intregii organizatii, va fi necesara renegocierea contractului colectiv de munca.

Sursa foto: Shutterstock