Drepturile de proprietate intelectuala in contextul relatiilor de munca

Drepturile de proprietate intelectuala reprezinta un ansamblu de drepturi acordate creatiilor intelectuale. Acestea includ proprietatea industriala (brevetele, marcile, desenele si modelele industriale) si drepturile de autor, care inglobeaza operele artistice si literare. Drepturile de proprietate intelectuala, in contextul relatiilor dintre angajator si salariat, reprezinta o particularitate. Acestea vor fi tratate in cele ce urmeaza. Vei putea afla ce inseamna, in detaliu, proprietatea intelectuala, ce fel de opere pot aparea in contextul relatiilor de munca, precum si cui ii apartine brevetul de inventie (angajatului sau angajatorului).

• Cadru legal

• Tipuri de proprietate intelectuala

• Tipuri de opere ce se pot naste in relatia angajator-salariat
• Principiile dupa care se stabileste daca dreptul la brevetul de inventie va apartine angajatorului sau salariatului

Cadru legal

Drepturile de proprietate intelectuala sunt reglementate prin Legea nr. 8/1996 si Legea nr. 83/2014. Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe defineste dreptul de autor si ce tipuri de creatii intra in aceasta categorie, durata lor.

Aceeasi lege prevede conditiile cesiunii drepturilor de autor. Acest lucru se poate realiza printr-un contract de cesiune. Un astfel de contract trebuie sa prevada „drepturile patrimoniale transmise, modalitatile de exploatare, durata si extinderea cesiunii, precum si remuneratia titularului dreptului de autor”. In absenta oricarui element, partea interesata poate cere anularea contractului. O prevedere vizeaza dreptul de autor in contextul relatiilor de munca.

Astfel, in lipsa unei clauze contractuale contrare, drepturile de autor aferente operelor create in cadrul contractului individual de munca revin autorului operei create. În acest caz, autorul poate autoriza utilizarea operei de catre terti, numai cu consimtamantul angajatorului si cu recompensarea acestuia pentru contributia la costurile creatiei. Utilizarea operei de catre angajator, in cadrul obiectului de activitate, nu necesita autorizarea angajatului autor. In cazul in care dreptul de autor asupra operei a fost cedat printr-o prevedere mentionata in contractul de munca, documentul trebuie sa includa termenul de cesionare. In absenta unui termen, acesta este de trei ani de la data predarii operei. Dupa expirarea termenelor, in lipsa unei clauze contrare, angajatorul este indreptatit sa ii pretinda autorului plata unei cote rezonabile din veniturile obtinute din utilizarea operei sale, pentru a compensa costurile suportate de angajator pentru crearea operei de catre angajat, in cadrul atributiilor de serviciu. La expirarea termenului stipulat in contract drepturile patrimoniale revin autorului.

Autorul unei opere create in cadrul unui contract individual de munca isi pastreaza dreptul exclusiv de utilizare a operei, ca parte din ansamblul creatiei sale.

Pentru programele de calculator, daca acestea au fost dezvoltate de unul sau de mai multi salariati ca parte a exercitarii atributiilor de serviciu, ori dupa instructiunile angajatorului, drepturile patrimoniale de autor asupra programelor revin angajatorului.

A doua lege importanta in reglementarea drepturilor de proprietate intelectuala este Legea nr. 93/2014 privind inventiile de serviciu. Aceasta lege este aplicabila inventiilor salariatilor, create de unul sau mai multi inventatori, atunci cand inventatorul sau cel putin un membru al grupului de inventatori este un salariat al unei institutii private sau publice.

Daca dreptul asupra inventiei de serviciu apartine angajatorului, acesta este indreptatit sa depuna cerere de brevet de inventie sau sa inregistreze un model de utilitate in Romania si/sau in alte state.

Tipuri de proprietate intelectuala

Proprietatea intelectuala se imparte in doua parti mari: proprietatea industriala si drepturile de autor.

Proprietatea industriala cuprinde inventiile (brevetele), marcile, desenele si modelele industriale si denumirile de origine.

Brevetul

Brevetul confera drept exclusiv asupra unei inventii care este un produs sau procedeu ce ofera un mod nou de a face ceva sau aduce o noua solutie tehnica pentru a rezolva o problema (Legea nr. 64/1991 republicata in 2007 si 2014). Prin brevetare, detinatorul dreptului exclusiv poate preveni sau opri alte persoane de la producerea, utilizarea, vanzarea sau importarea unui produs sau a unei metode bazate pe inventia brevetata, fara a avea, anterior, acordul autorului.

Conform articolului nr. 7 din aceeasi lege, se poate breveta orice inventie care are drept obiect un produs sau procedeu, in toate domeniile tehnologice, cu conditia ca aceasta sa fie noua, sa implice o activitate inventiva sau sa fie susceptibila de aplicarea industriala.

Brevetul confera 20 de ani de drepturi de protectie in tara sau in tarile in care l-ai obtinut, cu conditia sa platesti taxele pentru mentinerea sa in vigoare. La nivelul Romaniei, brevetul se obtine de la OSIM (Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci) in aproximativ 2-5 ani. Taxele de inregistrare sunt reglementate prin Anexa 1 la Ordonanta de Guvern nr. 41/1998 privind taxele in domeniul proprietatii industriale, republicata in 2006 si actualizata. Acestea pot varia de la circa 450 de lei, in cazul reducerii maxime a cuantumurilor taxelor, pana la 3500, in cazul taxelor de urgenta.

Marca

Marca este un semn distinctiv ce indica faptul ca anumite produse sau servicii sunt fabricate sau furnizate de o anumita persoana fizica ori juridica. Aceasta este unica, iar sistemul de marci vine in ajutorul consumatorilor pentru a-i ajuta sa identifice si sa cumpere un produs sau serviciu ca urmare a naturii si calitatii sale.

Prin marca, se desemneaza produse/servicii sau se ofera unor terti posibilitatea de folosire. O marca poate fi reinnoita de nenumarate ori, atat timp cat se platesc taxele aferente. Protectia dreptului asupra marcii este garantata prin lege, iar autoritatile judecatoresti pot impiedica incalcarea dreptului asupra marcii.

In sens larg, marcile incurajeaza spiritul antreprenorial si ofera titularilor de marci recunoastere si profit. Protectia marcii are si un alt rol important: limiteaza concurenta neloiala, de exemplu, contrafacerea care utilizeaza semne distinctive identice (logo, nume, slogan etc.), pentru a vinde produse din aceeasi categorie, dar de o calitate inferioara.

In general, marcile pot include cuvinte, litere, cifre, individuale sau prin combinare, desene, simboluri, forma si ambalajul produselor, sunete muzicale, culori distinctive, parfumuri.

Desenele si modelele industriale

Un desen sau un model industrial reprezinta, conform legii nr. 129/1992 actualizate, aspectul estetic sau ornamental al unui obiect. Poate avea caracteristici tridimensionale, precum forma sau textura suprafetei obiectului sau elemente bidimensionale, precum motivele, liniile sau culoarea.

Desenele sau modelele industriale se pot aplica unor produse dintre cele mai diverse, de la instrumente tehnice si medicale la articole de lux, ceasuri, bijuterii, obiecte de uz casnic, aparate electrice, structuri arhitecturale, vehicule, motive textile si articole pentru timpul liber.

Pentru a beneficia de protectie, un desen sau model industrial trebuie sa fie nou si sa aiba caracter individual . Atunci cand un desen/model industrial este protejat, titularul, persoana fizica sau juridica, ce a inregistrat desenul, detine dreptul exclusiv de a se opune oricarei copieri sau imitatii neautorizate. Protectia legii contribuie la garantarea unui venit echitabil de pe urma investitiei.

Prin protejarea desenelor si a modelelor industriale, se sustin dezvoltarea economiei si incurajarea creativitatii in industrie, in domeniul artistic si al mestesugurilor traditionale. Durata de protectie este de 10 ani, insa poate fi prelungita de trei ori a cate cinci ani.

Drepturile de autor

Partea a doua a proprietatii intelectuale se refera la drepturile de autor. Potrivit articolului nr. 1 din Legea nr. 8/1996, dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice, precum si a altor opere de creatie intelectuala este recunoscut si garantat prin lege. Indiferent daca aceste opere au fost sau nu aduse la cunostinta unui public, legea ofera protectie prin simplul fapt al existentei operei.

Drepturile de autor pot fi morale sau patrimoniale. Drepturile morale pot include dreptul de a hotari daca o opera va fi facuta publica si daca da, sub ce forma sau denumire, dar si dreptul de a o retracta. Conform articolului nr. 12 din aceeasi lege, autorul are si drept patrimonial exclusiv de a decide daca, in ce mod si cand va fi utilizata opera sa. Din folosirea operei se pot naste alte drepturi patrimoniale. Acestea pot include reproducerea operei, comunicarea sau radiodifuzarea sa.

In articolul nr. 7 din Legea nr. 8/1996, sunt mentionate si obiectele dreptului de autor. Acestea pot include:

• Scrieri literare, publicistice, conferinte, predici, prelegeri, scrise sau orale, precum si programe pentru calculator;
• Opere stiintifice scrise sau orale, precum studii, manuale scolare, cursuri universitare, studii, proiecte si documentatii stiintifice;
• Compozitii muzicale cu sau fara text;
• Opere dramatice, coregrafice, dramatico-muzicale si pantomima;
• Opere cinematografice si audiovizuale;
• Opere fotografice;
• Opere de arta plastica: sculptura, pictura, grafica, scenografie, tapiserie, ceramica si obiecte de arta aplicate unor produse pentru utilizare practica;
• Opere arhitecturale inclusiv machete, planse si lucrari grafice cu proiecte de arhitectura;
• Lucrari plastice, harti si desene topografice, geografice sau stiintifice, in general.

Tipuri de opere ce se pot naste in relatia angajator-salariat

Conform Legii nr. 8/1996, exista trei tipuri de opere care se pot naste din relatia angajator-salariat:

• Opere de creatie artistica in general - potrivit articolului nr. 45, drepturile patrimoniale aferente operelor de arta create in urma indeplinirii atributiilor din fisa postului revin salariatului, daca partile nu dispun altfel prin contractul de munca sau prin alt document scris. Desi este titular al drepturilor de autor, salariatul are nevoie de acordul angajatorului pentru a permite folosirea operei de catre terti. Cum opera a fost creata ca parte a atributiilor de serviciu, angajatorul nu are nevoie de un acord pentru folosirea sa;
• Programe de calculator - conform articolului nr. 75, drepturile asupra programelor de calculator revin angajatorului, daca partile nu au decis altfel prin contractul de munca
• Operele fotografice - potrivit aceleiasi legi care trateaza legatura dintre drepturile de autor si relatiile de munca, drepturile asupra operei revin angajatorului pe o perioada de trei ani de la crearea sa, daca nu exista un document cu prevederi contrare.

Principiile dupa care dreptul la brevetul de inventie va apartine angajatorului sau salariatului

Decizia de a stabili cine are drept de brevet, angajatul sau angajatorul, este luata tinand cont de Legea nr. 83/2014 privind inventiile de serviciu. Conform acesteia, inventia de serviciu este de doua feluri:

• Inventia care este rezultatul exercitarii atributiilor de serviciu ale inventatorului, incredintate in mod expres prin intermediului contractului individual de munca si al fisei postului;
• Inventia care a fost obtinuta pe durata contractului de munca sau pe o perioada de maximum doi ani de la incetarea acestuia, dupa caz, prin cunoasterea sau utilizarea experientei angajatorului, prin folosirea mijloacelor sale materiale, ca urmare a pregatirii sau formarii profesionale dobandite de inventatorul salariat, prin grija si pe cheltuiala angajatorului sau prin folosirea unor informatii rezultate din activitatea angajatorului.

In acest context si potrivit legii inventiilor de serviciu, drepturile asupra inventiilor angajatilor pot fi detinute de:

• Angajator - in cazul inventiilor care sunt rezultatul misiunii inventive intreprinse de salariati. Daca inventia a fost creata ca urmare a indeplinirii obligatiilor mentionate in contractul individual de munca sau in fisa postului, salariatul este obligat sa comunice descrierea inventiei si solutia problemei tehnice in cat mai multe detalii. Dupa primirea acestor informatii, angajatorul poate depune cererea de brevet de inventie.
• Salariat - in cazul in care inventia a fost creata pe parcursul duratei contractului de munca sau in termen de doi ani de la incetarea angajarii, prin folosirea mijloacelor tehnice furnizate de angajator, pregatirea sau formarea profesionala a acestuia sau prin informatiile rezultate din activitatea angajatorului si furnizate de acesta, cu exceptia cazului in care angajatorul revendica inventia in termen de patru luni sau un alt termen precizat in regulamentul intern al firmei.

Indiferent de caz, salariatii au dreptul legal de a contesta raspunsul primit de la angajator la instanta judecatoreasca competenta, intr-un termen de cel mult patru luni.

In cazul in care angajatorul revendica dreptul asupra inventiei de serviciu, trebuie sa achite o suma de bani inventatorului salariat. Suma este stabilita, de regula, prin regulamentul intern.Daca acest aspect nu este precizat, pentru a stabili suma cuvenita, se va tine cont de efectele economice, comerciale si/sau sociale care pot decurge din exploatarea inventiei de catre angajator sau de catre terti. Valoarea remuneratiei poate fi stabilita si in functie de resursele care au fost puse la dispozitia angajatului si de aportul creativ al salariatului sau salariatilor.

Daca angajatorul unde s-a realizat inventia este o persoana de drept public, care lucreaza in cercetare-dezvoltare si acesta a revendicat dreptul asupra inventiei, salariatul are drept de cota procentuala in valoarea venitului obtinut din exploatarea inventiei.

Drepturile de proprietate intelectuala sunt utile atat angajatului care a inventat ceva si doreste ca munca sa ii fie recunoscuta legal, cat si angajatorului care poate avea drepturi, in unele conditii, asupra inventiei salariatilor. Existenta unor prevederi in contractul de munca, in fisa postului sau in regulamentul intern ajuta la reducerea eventualelor tensiuni si permite celor doua parti sa se intalneasca la mijloc.

Sursa foto: Shutterstock