Abuzul in serviciu, de la infractiune la simplul abuz

Abuzul in serviciu este una dintre infractiunile care aduc atingere drepturilor fundamentale ale cetateanului, aflandu-se printre cele care lezeaza principiile de baza ale statului de drept. Este asociat, ca perceptie, dar nu si ca importanta, cu faptele de coruptie. Subiect de serioase dispute pe scena sociala si politica din Romania, abuzul in serviciu este reglementat si considerat fapta penala in toate tarile din Uniunea Europeana.

Cu toate acestea, exista diferente fundamentale intre fapta penala de abuz in serviciu si cea de abuz comisa de angajator fata de angajat.

• Forme de abuz in timpul pandemiei
• Raspunderea juridica a angajatorului. Sanctiuni
• Ce este abuzul in serviciu
• Pedepse in cazul abuzului in serviciu

Forme de abuz in timpul pandemiei

Sunt de notorietate formele de abuz ale angajatorului fata de angajati, in contextul pandemiei. Simpla analiza a intrebarilor formulate de angajati in urma limitarilor si a restrictiilor impuse de necesitatea prevenirii raspandirii virusului, de starea de urgenta si alerta, va evidentia faptul ca au existat/exista cazuri in care angajatorii au abuzat de situatie si au neglijat sau ignorat unele din drepturile angajatilor.

Plecand de la faptul ca situatia provocata de starea de urgenta a fost o premiera, iar unele dintre prevederile legale aparute in acest context au avut neclaritati, nu au fost rare situatiile in care angajatorii au abuzat de dreptul lor de decizie, ceea ce a dus la masuri care pot fi considerate abuzuri si incalcari ale normelor si prevederilor legale, atat ale celor prevazute de Codul Penal, cat si de Codul Muncii.

Concret, se poate lua in calcul abuzul in serviciu, daca in contextul pandemiei angajatorii au dispus concedierea pe criterii de rasa, nationalitate, etnie, varsta, dizabilitati sau boli cronice sau in cazul unor abuzuri in companiile cu capital de stat ori cu capital majoritar de stat. Insa cele mai multe dintre situatiile calificate de angajat ca fiind abuzive reprezentau incalcari ale prevederilor Contractelor Colective de Munca, ale Contractelor Individuale sau ale Codului Muncii, fara sa poata fi incadrate la infractiunea de abuz in serviciu, desi, adeseori, angajatul nedreptatit percepe situatia ca fiind o mare si totala nedreptate si un imens abuz.

Cele mai frecvente situatii in care se pot identifica abuzuri ale angajatorului sunt:

• Obligarea angajatilor de a accepta concediu fara plata;
• Obligarea acceptarii concediului de odihna;
• Reducerea salariului sub pretextul muncii de acasa;
• Reducerea salariului fara reducerea orelor de munca;
• Trecerea in somaj tehnic a angajatilor, concomitent cu obligarea lor de a continua activitatea (unele modificari aduse Codului Muncii sanctioneaza sever aceasta fapta);
• Desfacerea contractului de munca pe criterii selective, care incalca prevederile Codului Muncii;
• Desfacerea contractului de munca in perioada in care angajatul este in carantina;
• Desfiintarea locului de munca fara o cauza reala si serioasa;
• Nerespectarea prevederilor legale si a numarului de persoane concediate in cazul concedierii colective (drept exclusiv al angajatorului);
• Lipsa notificarilor legale, in termenele legale, atat catre angajat, cat si catre Inspectoratele Teritoriale de Munca;
• Lipsa informarii angajatului cu privire la cauza concedierii si nerespectarea preavizului.

Unele dintre aceste abuzuri au fost comise sub umbrela situatiei de forta majora, provocate de pandemie si de consecintele generate de aceasta (starea de urgenta, intreruperea activitatii etc.).

Raspunderea juridica a angajatorului. Sanctiuni

Angajatorul poate fi tras la raspundere pentru eventualele forme de abuz. Aliatul acestuia este Inspectia Muncii, care trebuie sa cerceteze situatiile in care angajatul se considera nedreptatit. Exista si solutia apelarii la instanta de judecata, care are obligatia de a solutiona cu celeritate toate conflictele de munca, fie ca sunt colective, fie individuale.

Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se face de catre inspectorii de munca. Amenzile aplicate angajatorului pot ajunge pana la un maximum de 200.000 lei, in cazul in care angajatorul primeste unul sau mai multi salariati in perioada in care acestia au contractul individual de munca suspendat. Sanctiunile pot merge pana la intreruperea activitatii sau inchisoare de la 6 luni la 2 ani, in situatiile cele mai grave.

Ce este abuzul in serviciu

Abuzul in serviciu sau alte forme de abuz pe care le poate comite o persoana, investita cu autoritate, este unul din conceptele fundamentale ale statului de drept. Abuzul in serviciu este terenul fertil care genereaza ilegalitati, distorsioneaza buna functionare a institutiilor publice locale, centrale si a celor investiti cu putere decizionala, fiind o sursa generatoare de fapte de coruptie.

Abuzul in serviciu este o infractiune reglementata in România si sanctionata de Codul Penal. Infractiunea in sine a fost una intens dezbatuta la noi in tara, tocmai in contextul in care s-a dorit schimbarea definitiei pentru aceasta fapta (incadrata ca fapta penala) si pentru a reduce cat mai mult aria de aplicare. Pentru abuz in serviciu se poate face vinovat exclusiv un functionar public.

Ce spune Codul Penal

Abuzul in serviciu este reglementat de Codul Penal, la articolul 297. Conform acestuia, abuzul in serviciu este fapta comisa de un functionar public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si, prin aceasta, cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice ori juridice sau urmareste obtinerea unui folos propriu pentru sine sau pentru terti.

Este asimilata cu abuzul in serviciu fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, ingradeste exercitarea unui drept al unei persoane ori creeaza pentru aceasta o situatie de inferioritate pe temei de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, orientare sexuala, apartenenta politica, avere, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA. Reglementarea este prevazuta la articolul 297 din Codul penal.

Ce este un functionar public

Acest statut este definit in lege ca fiind persoana care exercita atributii si responsabilitati, stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor puterii legislative, executive ori judecatoresti sau exercita o functie de demnitate publica sau o functie publica de orice natura. In lege, este definita ca functionar public si persoana care exercita, singura sau impreuna cu alte persoane, in cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atributii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.

Concret, functionari publici sunt:

• ministrii si angajatii de rang inalt din ministere;
• organele de specialitate ale administratiei publice centrale (agentii, autoritati etc.);
• angajatii din structurile de specialitate ale Administratiei Prezidentiale si ale Parlamentului Romaniei;
• autoritatile publice autonome si structurile autoritatii judecatoresti, prefectii si angajatii cu rang din structurile prefecturilor;
• angajatii din serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale;
• angajatii institutiilor publice, aflate in subordinea, coordonarea sau autoritatea Guvernului, a ministerelor si a celorlalte organe ale administratiei publice centrale.

Nu sunt functionari publici profesorii si cadrele didactice, angajatii sistemului sanitar, persoanele numite sau alese in functii de demnitate publica, personalul militar, diplomati, personalul regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale sau din sectorul public.

Definitiile si prevederile Codului Penal rezuma explicit situatiile in care fiecare dintre noi poate sa fie in pozitia de a suporta nedreptatea abuzului in serviciu. Situatile de acest gen sunt mult mai frecvente decat par la prima vedere si pot fi intalnite si in cazul relatiilor dintre angajat si angajator.

Pedepse in cazul abuzului in serviciu

Codul Penal incadreaza infractiunea de abuz in serviciu ca fiind una comisa cu intentie directa, in conditiile existentei unui mobil pentru care se comite fapta de discriminare a persoanei si de obtinere a unor avantaje pentru sine sau terte persoane.

Articolul 297 stipuleaza pedepse cuprinse intre 2 si 7 ani si interzicerea unor drepturi, inclusiv a celui de a mai ocupa orice alta functie publica. Articolul 309 prevede ca faptele functionarului public care au produs consecinte deosebit de grave se sanctioneaza cu o majorare a pedepsei cu jumatate din limitele de pedeapsa prevazute inital.

Dispozitiile articolului 297 se aplica si faptelor savarsite de catre sau in legatura cu persoanele care exercita, permanent ori temporar, cu sau fara o remuneratie, o insarcinare de orice natura in serviciul unei persoane fizice cu statut de functionar public ori de catre o persoana juridica.

Din toate cele de mai sus, trebuie retinuta diferenta clara intre abuzul angajatorului si abuzul in serviciu. Situatiile sunt diferite, chiar daca perceptia personala a faptului poate fi identica. Fiecare situatie in parte are reglementari specifice si solutionari particulare in functie de caz.

Sursa foto: shutterstock.com