Concediul de odihna - cine beneficiaza de el, cum se plateste si care este durata legala a acestuia

Concediul de odihna este intervalul de tip acordat pentru odihna si recreere in care un angajat este scutit, conform legii, sa lucreze si sa mearga la lucru. Fiecare salariat din Romania are dreptul la un concediu de minimum 20 de zile lucratoare anual.

1. Concediul de odihna – un drept al oricarui angajat
1. Legislatia ce reglementeaza concediul de odihna
2. Cine beneficiaza de concediul de odihna
3. Durata legala a concediului de odihna
4. In ce conditii isi poate lua un angajat concediu de odihna
2. Plata concediului de odihna
1. Cand si cum se acorda indemnizatia de concediu de odihna
2. Bonusuri aferente concediului de odihna
3. In ce conditii se poate compensa concediul de odihna cu bani
3. Programarea, efectuarea si intreruperea concediului de odihna
1. Prevederile legale privind efectuarea concediului de odihna
2. Practici uzuala privind programarea concediului de odihna
3. Intreruperea concediului de odihna

Concediul de odihna – un drept al oricarui angajat

Concediul de odihna este un drept garantat prin lege. Orice companie de pe teritoriul Romaniei trebuie sa recunoasca dreptul angajatilor la concediu de odihna integral, independent de durata normei de timp care a fost stipulata in contractul individual de munca.

Legislatia ce reglementeaza concediul de odihna

Codul Muncii este legea care reglementeaza concediul de odihna. La Capitolul 3 din aceasta lege veti gasi toate reglementarile referitoare la perioadele de repaos profesional de care un angajat din Romania poate dispune in mod legal.

Cine beneficiaza de concediul de odihna

Potrivit Codului Muncii, dreptul la concediu anual platit de angajator este garantat tuturor angajatilor din Romania si nu poate forma obiectul unei cesiuni, renuntari sau limitari. Nu au dreptul la concediu anual de ohihna persoanele care nu au calitate de salariati - de exemplu, persoanele care presteaza munca in baza unei conventii civile sau comerciale.

Durata legala a concediului de odihna

Durata minima a concediului anual de odihna este de 20 de zile lucratoare. Aceasta durata poate fi insa negociata si stipulata in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective de munca.

In concediul anual de odihna nu sunt incluse sarbatorile legale sau zilele libere platite, care au fost stabilite in cadrul contractului colectiv de munca.

Atunci cand un angajator va stabili durata concediului de odihna anual, perioadele de incapacitate temporara de munca, concediul de maternitate, cel de risc maternal si cel pentru ingrijirea unui copil bolnav se considera drept perioade de munca prestata. In caz ca una dintre situatiile descrise anterior a intervenit in timpul efectuarii concediului de odihna, acesta se intrerupe si va fi reluat numai in momentul in care aceste situatii inceteaza. Cand acest lucru nu este posibil, zilele de concediu de odihna neefectuate vor fi reprogramate.

Salariatii au dreptul la concediu de odihna chiar si in conditiile in care incapacitatea temporara de munca se va mentine pe tot parcursul unui an calendaristic. Angajatorul este obligat de lege sa acorde zilele de concediu intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul care urmeaza celui in care s-a efectuat concediul medical.

Durata legala a concediului de odihna in functie de vechime

Angajatii din sectorul public au deptul la un concediu de odihna cuprins intre 21 si 25 de zile lucratoare, in functie de vechimea in campul muncii. Astfel, functionarii publici si bugetarii cu o vechime de mai putin de 10 ani au dreptul la 21 de zile de odihna pe an, in timp ce persoanele care lucreaza pentru stat de peste 10 ani beneficiaza de 25 de zile de concediu anual.

Cat despre persoanele care lucreaza in cercetare, acestea au dreptul la 25 de zile de concediu daca au o vechime mai mica de 10 ani si la 30 de zile daca vechimea depaseste 10 ani.

Vechimea in munca poate fi luata in considerare si in sectorul privat, insa acest lucru trebuie stipulat in contractul individual de munca sau intr-un regulament intern al companiei.

Durata legala a concediului de odihna in functie de grupa de munca

Persoanele care lucreaza in conditii periculoase, grele sau vatamatoare, persoanele cu handicap, dar si minorii cu varsta cuprinsa intre 15 si 18 ani au dreptul legal la un concediu suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare. Cu alte cuvinte, acestia dispun de cel putin 23 de zile de concediu.

Durata legala a concediului de odihna pentru angajati part-time si alte categorii de angajati

Pana in 2005, Codul Muncii prevedea expres ca durata concediului de odihna se calculeaza proportional cu timpul de munca efectuat. Insa articolul care stipula acest lucru a fost abrogat prin Ordonanta de Urgenta nr. 65/2005.

Astfel, potrivit Codului Muncii, actualizat in 2017, „salariatul incadrat cu contract de munca cu timp partial se bucura de drepturile salariatilor cu norma intreaga, in conditiile prevazute de lege si de contractele colective de munca aplicabile“ . Prin urmare, orice angajat din Romania, indiferent de timpul lucrat (integral/partial) are dreptul la 20 de zile de concediu pe an.

Cat despre persoanele care lucreaza in baza unei conventii civile sau comerciale, acestea nu au dreptul la concediu de odihna.

In ce conditii isi poate lua un angajat concediu de odihna

Concediul de odihna este un drept garantat al fiecarui angajat si se efectueaza in fiecare an. Salariatul este obligat sa efectueze acest concediu in natura, in perioada in care s-a programat.

In cazul in care angajatul nu poate efectua integral concediul de odihna anual, angajatorul se obliga sa acorde zilele ramase neefectuate intr-o perioada de 18 luni, incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediu al angajatului.

Plata concediului de odihna

Conform legislatiei muncii, angajatii au dreptul la concediu de odihna platit in fiecare an. Cu alte cuvinte, salaratii trebuie remunerati si in perioada cat lipsesc de la serviciu.

Cand si cum se acorda indemnizatia de concediu de odihna

In perioada in care se afla in concediu de odihna, angajatii nu primesc salariu, ci sunt remunerati prin indemnizatie de concediu. Indemnizatia de concediu de care beneficiaza, potrivit Codului Muncii, orice angajat din Romania „nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, prevazute in contractul individual de munca“ .

Indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a drepturilor salariale din ultimele 3 luni anterioare celei in care angajatul a solicitat concediul, multiplicata cu zilele de concediu.

Angajatorul este obligat sa plateasca indemnizatia de concediu cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu.

Bonusuri aferente concediului de odihna

Bonusurile aferente concediului de odihna pot sa existe sau nu, in functie de angajator. Acestea nu sunt reglementate prin Codul Muncii si companiile nu sunt obligate sa le acorde. Aceste bonusuri pot lua forma unor prime de concediu, care sunt impozitabile, la fel ca si salariul sau indemnizatia de concediu.

Incepand cu vara anului 2017, toti angajatii din Romania care lucreaza in slujba statului, primesc vouchere de vacanta , in cuantum de 1.450 de lei.

In ce conditii se poate compensa concediul de odihna cu bani

Salariatii din Romania, angajati in mediul privat sau la stat, sunt obligati sa execute concediul de odihna in natura. Compesarea in bani a concediului de odihna se poate face numai in cazul incetarii contractului individual de munca.

In aceasta situatie suma datorata angajatului pentru zilele de concediu neefectuate se calculeaza la fel ca indemnizatia de concediu. De obicei, plata sumei de bani datorata angajatului se face odata cu plata ultimului salariu.

Programarea, efectuarea si intreruperea concediului de odihna

In ce conditii se poate compensa concediul de odihna cu bani

Salariatul are dreptul sa efectueze anual, in conditiile prevazute de lege si in natura, concediul de odihna. Acest drept este garantat, iar intreruperea concediului se poate face doar in conditiile prevazute de Codul Muncii.

Prevederile legale privind efectuarea concediului de odihna

Potrivit Codului Muncii, „Efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale. Programarea se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator“ .

Astfel, „prin programarile colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de munca“ .

Cand vorbim de programarea individuala a concediului de odihna, angajatul poate stabili data efectuarii acestui concediu, insa perioada petrecuta departe de locul de munca nu poate fi mai mare de 3 luni.

Tot Codul Muncii spune ca angajatul poate cere efectuarea concediului cu cel putin 60 de zile anterioare efectuarii acestuia.

In cazul in care concediul se face fractionat, angajatorul trebuie sa programeze concediul astfel incat salariatul sa efectueze anual cel putin 10 zile de concediu neintrerupt. La acest calcul se iau in considerate zilele lucratoare.

Practici uzuala privind programarea concediului de odihna

Perioada de concediu se stabileste de obicei in urma unei consultari intre angajat si angajator. In functie de data angajarii, durata concediului de odihna se stabileste proportional cu perioada lucrata in anul calendaristic respectiv si in raport cu vechimea in munca, in cazul angajatilor din aparatul de stat. In cazul angajatilor din mediul privat, numarul de zile de concediu este stipulat in contractul individual de munca, cu mentiunea ca acesta trebuie sa respecte prevederile legale.

Intreruperea concediului de odihna

Concediul de odihna poate fi intrerupt la cererea angajatului, insa doar daca acesta are motive obiective. Daca angajatorul isi doreste sa recheme un salariat aflat in concediu de munca la serviciu, acest lucru se poate realiza doar in conditii de forta majora sau pentru interese majore. In acest caz, stipuleaza Codul Muncii, „angajatorul are obligatia de a suporta toate cheltuielile salariatului si ale familiei sale, necesare in vederea revenirii la locul de munca, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a intreruperii concediului de odihna“ .

Concediul de odihna este un drept garantat al oricarui angajat. Orice salariat caruia ii este incalcat acest drept se poate adresa justitiei pentru remedierea situatiei.