Rezolutiunea si rezilierea contractului - ce prevede Noul Cod Civil

Rezolutiunea sau rezilierea contractului sunt prevazute de Noul Cod Civil ca drepturi ale creditorului pentru situatiile in care debitorul nu isi achita integral, la timp si exact datoriile fata de acesta. Desi, la prima vedere, ambele au ca efect desfiintarea contractului, exista unele diferente intre cele doua instante juridice.

In cele ce urmeaza, vorbim despre ce inseamna rezolutiunea si rezilierea contractului, asa cum sunt ele prevazute in Noul Cod Civil, care sunt diferentele intre ele si de cate tipuri pot fi, in functie de situatie.

• Ce sunt rezolutiunea si rezilierea contractului - prevederi legislative
• Diferente intre rezolutiunea si rezilierea unui contract
• Similitudini intre rezolutiunea si rezilierea unui contract
• Tipuri de rezolutiuni si rezilieri ale contractului
• Ce efecte produc rezolutiunea si rezilierea contractului

Ce sunt rezolutiunea si rezilierea contractului - prevederi legislative

Prevederile legale referitoare la rezolutiunea sau rezilierea unui contract se regasesc in Codul Civil (Legea 287 din 2009, cu modificarile aduse). Ambele notiuni se refera la relatia contractuala dintre creditor si debitor. Prin documentul semnat intre cele doua parti (in unele situatii, pot fi mai mult de doua), creditorul are dreptul de a primi de la debitor imprumutul integral, exact si la termenul prevazut in contract.

In situatia in care debitorul nu are niciun fel de justificare pentru neindeplinirea obligatiei pe care o are fata de creditor, acesta din urma poate:

• sa ceara sau sa treaca la executarea silita a obligatiei;
• sa invoce rezolutiunea sau rezilierea contractului;
• sa doreasca reducerea propriei obligatii corelative;
• sa foloseasca orice alt mijloc legal pentru realizarea dreptului sau.

Asadar, rezolutiunea si rezilierea contractuala pot fi definite ca sanctiuni civile pe care creditorul le poate alege ca urmare a nerespectarii obligatiilor de catre debitor si constau in desfiintarea contractului. Cele doua notiuni sunt, insa, diferite si produc efecte distincte, dupa cum vom vedea in continuare.

Diferente intre rezolutiunea si rezilierea unui contract

Rezolutiunea poate fi invocata in cazul contractelor cu executare dintr-o data cum ar fi contractele de vanzare-cumparare, cele pentru donatii sau pentru schimburi de servicii si produse.

Rezilierea se refera la contractele cu executare succesiva cum sunt, de exemplu, contractul de comodat sau de locatiune, leasing, renta viagera.

Desi conditiile in care pot fi invocate sunt similare, exista totusi o diferenta in ceea ce priveste una dintre cauzele care duc la rezolutiune, respectiv reziliere. Daca in cazul rezolutiunii neexecutarea obligatiilor de catre debitor trebuie sa fie insemnata, pentru reziliere, neindeplinirea obligatiilor trebuie sa fi repetata. Este vorba, de fapt, despre gravitatea nerespectarii contractuale.

Mai precis, in cazul unui contract cu executare dintr-o data, neindeplinirea insemnata a obligatiilor se poate traduce prin neexecutarea in totalitate sau intr-o foarte mare masura a acestora. Daca intr-o astfel de situatie, neindeplinirea obligatiilor nu are insemnatate mare, atunci creditorul are la dispozitie doua optiuni:

• reducerea proportionala a prestatiei sale;
• solicitarea de daune-interese, atunci cand reducerea proportionala a prestatiilor sale nu este posibila.

In cazul unui contract cu executare succesiva, creditorul poate invoca rezilierea, chiar si atunci cand neexecutarea obligatiilor de catre debitor este de mai mica importanta, dar este repetata. Legea nu precizeaza un numar anume de neexecutari, prin urmare rezilierea poate fi ceruta si dupa incalcarea obligatiilor de doar doua ori. Daca neindeplinirea obligatiilor s-a produs doar o data, creditorul are dreptul sa ceara, de exemplu, reducerea proportionala a prestatiilor sale.

Apoi, exista diferente legate de efectele pe care le produc cele doua institutii judiciare. In principiu, este vorba despre faptul ca rezolutiunea poate fi totala sau partiala, spre deosebire de reziliere, si ca are efecte in trecut, in vreme ce rezilierea produce efecte in viitor, dupa cum vom vedea in cele ce urmeaza.

Similitudini intre rezolutiunea si rezilierea unui contract

Atat rezolutiunea, cat si rezilierea constau in desfiintarea contractului, dar ele nu pot fi invocate de catre creditor decat in conditiile de mai jos:

• neindeplinirea obligatiilor este culpabila - adica este imputabila partii contractuale care nu si-a indeplinit obligatia;
• daca in contract partile semnatare si-au asumat obligatii reciproce si interdependente;
• numai daca este vina debitorului, nu si atunci cand obligatia nu a putut fi indeplinita chiar din cauza creditorului sau daca este vorba despre o intamplare ori o situatie de forta majora (in aceste doua cazuri este vorba despre riscul contractual);
• daca partea culpabila a fost pusa mai intai in intarziere;
• daca neindeplinirea obligatiilor este insemnata (rezolutiune) sau repetata (reziliere), dupa cum am mentionat mai sus.

Toate aceste conditii trebuie sa fie indeplinite concomitent, iar demersul pe care il face creditorul poate fi, mai departe, confirmat sau nu de instanta de judecata.

O alta similitudine este ca atat rezolutiunea, cat si rezilierea sunt concepute ca solutii pentru creditorul care a suferit un prejudiciu pentru ca debitorul nu si-a indeplinit obligatiile contractuale, dar doar daca este vorba despre vina incontestabila a acestuia din urma.

De retinut este faptul ca vorbim despre dreptul civil si cel privat, prin urmare indiferent daca este vorba despre nerespectarea grava sau mai putin insemnata a obligatiilor contractuale, este decizia creditorului daca actioneaza impotriva debitorului sau nu. Cu alte cuvinte, rezolutiunea si rezilierea nu au caracter obligatoriu.

Tipuri de rezolutiuni si rezilieri ale contractului

In functie de situatie, rezolutiunea poate fi decisa de instanta, in momentul in care partea indreptatita a solicitat acest lucru, sau poate fi declarata unilateral de catre aceasta din urma. Sunt anumite cazuri, prevazute de lege, cum ar fi daca partile au convenit astfel, in care rezolutiunea poate opera de plin drept.

Prin urmare, potrivit Noului Cod Civil, exista trei tipuri de rezolutiuni si rezilieri ale contractului:

• rezolutiunea si rezilierea judiciara;
• rezolutiunea unilaterala;
• rezolutiunea de drept - pactul compensatoriu.

Rezolutiunea si rezilierea judiciara

Odata ce creditorul a inceput un astfel de demers, instanta de judecata este cea care verifica daca sunt indeplinite conditiile pentru ca rezolutiunea sau rezilierea contractului sa se aplice si va acorda, daca este cazul, daune-interese.

Cu alte cuvinte, judecatorul de caz este cel care decide daca nerespectarea obligatiilor in cazul unui contract cu executare dintr-o data este suficient de grava (insemnata) pentru a se aplica rezolutiunea, respectiv, in cazul unui contract cu executare succesiva, daca nerespectarea obligatiilor de catre debitor s-a repetat de suficiente ori ca sa poata avea ca efect rezilierea.

Rezolutiunea si rezilierea unilaterala

Rezolutiunea sau rezilierea se poate face unilateral, prin notificarea scrisa a debitorului, numai in urmatoarele situatii:

• partile au convenit astfel;
• debitorul se afla de drept in intarziere;
• debitorul nu a executat obligatia in termenul fixat prin punere in intarziere.

In momentul in care creditorul a decis sa recurga la acest tip de rezolutiune sau reziliere, notificarea catre debitor este irevocabila, deci nu mai poate reveni asupra ei. De asemenea, daca debitorului i s-a dat un termen pana la care sa-si execute obligatia, desi este in intarziere, daca acesta din urma nu respecta data-limita pana la care poate achita datoria, nu mai este nevoie de o noua notificare din partea creditorului in ceea ce priveste rezolutiunea sau rezilierea.

Noul Cod Civil mentioneaza, la articolul 1552, ca: „declaratia de rezolutiune sau de reziliere trebuie facuta in termenul de prescriptie prevazut de lege pentru actiunea corespunzatoare acestora. In toate cazurile, declaratia de rezolutiune sau de reziliere se inscrie in cartea funciara ori, dupa caz, in alte registre publice, pentru a fi opozabila tertilor”.

Rezolutiunea sau rezilierea de plin drept - pactul compensatoriu

Rezolutiunea si rezilierea de plin drept sau pactul compensatoriu inseamna existenta unei clauze scrise prin care partile sunt de acord sa incheie contractul fara interventia instantei. Aceasta clauza, mentionata expres in contractul dintre parti, este obligatoriu sa prevada urmatoarele aspecte:

• care sunt obligatiile care daca nu sunt indeplinite au ca efect rezolutiunea sau rezilierea;
• care sunt situatiile in care contractul se incheie de drept.

Pactul compensatoriu poate fi realizat cu punerea in intarziere a debitorului sau fara aceasta. In situatia in care exista notificare de punere in intarziere, aceasta nu are efect decat daca mentioneaza clar conditiile in care pactul compensatoriu opereaza.

Ce efecte produc rezolutiunea si rezilierea contractului

Dupa cum mentionam mai sus, rezolutiunea si rezilierea au ca prim efect desfiintarea contractului. Prin urmare, este ca si cand acel document nu ar fi fost vreodata incheiat. Din momentul in care cele doua institutii judiciare isi produc efectele, contractul inceteaza sa mai existe.

Rezolutiunea are efecte pentru trecut, adica ea presupune, de exemplu, restituirea de catre fiecare parte a prestatiilor care au fost deja realizate pana la data la care contractul este desfiintat. In schimb, rezilierea are efect pentru viitor si nu atrage dupa sine aceasta consecinta. De asemenea, potrivit Noului Cod Civil, rezolutiunea nu produce efecte asupra clauzelor referitoare la solutionarea diferendelor ori asupra celor care sunt destinate sa aiba efecte chiar in caz de rezolutiune.

Atentie! Desfiintarea contractului prin rezolutiune nu inseamna ca nu poate cere creditorul pe langa restituirea prestatiei (daca a fost efectuata pana la data desfiintarii contractului) si daune-interese, adica recuperarea prejudiciului provocat de nerespectarea obligatiilor de catre debitor.

Un ultim aspect legat de efecte este ca rezolutiunea poate fi totala si desfiinteaza tot contractul sau partiala, numai in situatia in care executarea sa este divizabila. Rezilierea este intotdeauna totala. In plus, daca este vorba despre un contract in care sunt implicate mai mult de doua parti si una dintre ele nu si-a indeplinit obligatiile, rezolutiunea nu se aplica si celorlalte parti care nu au nicio vina. Exceptie face, insa, situatia in care prestatia neexecutata trebuia, in functie de circumstante, sa fie considerata esentiala.

Asadar, desi in aparenta par a avea acelasi efect, adica desfiintarea contractului dintre creditor si debitor, rezolutiunea si rezilierea nu sunt acelasi lucru. In functie de situatie, putem vorbi despre o decizie judecatoreasca, incheierea unilaterala a relatiilor contractuale sau despre un pact compensatoriu.

Sursa foto: Shutterstock