Legea nr.283/2024 transpune in legislatia nationala Directiva UE 2022/2041 privind salariile minime adecvate in Uniunea Europeana

În data de 14 noiembrie 2024, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1139, Legea nr.283/2024 privind modificarea și completarea unor acte normative, pentru stabilirea salariilor minime adecvate

Prin actul normativ oficializat se transpune în legislația națională Directiva europeană nr. 2.041/2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană ce avea ca termen de transpunere 15 noiembrie 2024. Astfel, se aduc o serie de modificări cât și noi prevederi, în principal, Legii nr.53/2003 – Codul Muncii cât și Legii nr. 108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii.

În ceea ce privește modificările aduse Codului Muncii este reglementată definiția raportului juridic ca raportul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită lucrător, se obligă să presteze o activitate pentru şi sub autoritatea unei alte persoane fizice sau juridice în schimbul unei remuneraţii.

Astfel, având în vedere prevederile Directivei UE nr. 2.041/2022 ce se aplică tuturor categoriilor de salariați (atât cei cu contract individual de muncă cât și cei cu contract de mandat, administrare, management, etc), apare și definiția raportului juridic care include toate aceste categorii, iar în categoria conflictelor de muncă sunt introduse prin noua lege și conflictele ce au la bază raporturi juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, reglementate prin legi speciale.

La art. 160 din Legea nr.53/2003 Codul Muncii se detaliază și clarifică prin Legea nr.283/2024 componentele salariului, astfel noua formă a art. 160 este:

Art. 160. -

(1)Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri.

(2)Salariul de bază reprezintă componenta fixă a remuneraţiei brute plătite unui salariat pentru munca pe care o prestează pe parcursul unei luni calendaristice, în care nu sunt incluse sporurile, indemnizaţiile şi alte adaosuri.

(3)Salariul de bază minim brut reprezintă suma minimă la care are dreptul salariatul pentru munca prestată, stabilit prin act normativ sau prin contractul colectiv de muncă aplicabil, conform prevederilor art. 162 alin. (1).

(4)Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată reprezintă suma stabilită anual prin hotărâre a Guvernului, în condiţiile art. 164, corespunzătoare programului normal de muncă, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de trai şi de muncă, în special a gradului de adecvare a salariului minim, în vederea asigurării unui nivel de trai decent.

Legea nr.283/2024 modifică și prevederile art. 164 referitoare la stabilirea salariului minim, noua formă având urmatorul conținut:

(1)Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului şi se aplică de la data de 1 ianuarie a anului următor, cu actualizarea periodică o dată pe an, după consultarea confederaţiilor sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional. În cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la numărul mediu lunar de ore, potrivit programului legal de muncă aprobat.

(2)Nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabileşte şi se actualizează potrivit dispoziţiilor alin. (1), pe baza procedurii de aplicare a mecanismului de stabilire şi actualizare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

(3)Procedura prevăzută la alin. (2) se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, cu consultarea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social.

(4)Procedura prevăzută la alin. (2) stabileşte evaluarea gradului de adecvare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în funcţie de ponderea acestuia în câştigul salarial mediu brut, şi cuprinde următoarele:

a)modalităţile de stabilire şi actualizare a nivelului salariului minim brut pe ţară garantat în plată;

b)criteriile de stabilire şi actualizare ale salariului minim brut pe ţară garantat în plată, care să includă cel puţin următoarele elemente:

(i)puterea de cumpărare a salariului minim, luând în considerare costul vieţii;

(ii)nivelul general al salariilor şi distribuţia acestora;

(iii)rata de creştere a salariilor;

(iv)nivelurile şi evoluţiile productivităţii la nivel naţional pe termen lung;

c)indicatorii statistici naţionali comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică şi Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, aferenţi criteriilor prevăzute la lit. b) şi d);

d)setul de indicatori anuali de monitorizare şi evaluare a impactului asupra mediului economic şi social;

e)modul de realizare a analizelor-suport şi de monitorizare a evoluţiei salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în funcţie de nivelul orientativ, între 47%-52%, al ponderii valorii salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în câştigul salarial mediu brut, considerat indicator de referinţă pentru evaluarea gradului de adecvare.

(5)Procedura prevăzută la alin. (2) se aplică de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, având la bază analizele unei instituţii de cercetare specializate în analiza şi evaluarea de impact a politicilor din domeniul pieţei muncii.

(6)Angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii de bază brute, prin contractul individual de muncă şi/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, sub valoarea salariului de bază minim brut orar, prevăzut la alin. (1).

(7)În aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2), prin hotărâre a Guvernului sau negocieri colective nu pot fi stabilite salarii minime brute sub valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

(8)Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului poate fi acordat unui salariat pentru o perioadă de maximum 24 de luni, de la data încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective salariatului i se acordă un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

(9)Prin hotărâre a Guvernului se poate stabili o majorare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată prevăzut la alin. (1), diferenţiat pe criteriile nivelului de studii şi vechimii în muncă.

(10)Prevederile alin. (8) se aplică şi în cazurile prevăzute la alin. (9).

(11)Toate drepturile şi obligaţiile stabilite, potrivit legii, prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se determină utilizând nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată prevăzut la alin. (1).

(12)Angajatorul este obligat să garanteze în plată salariaţilor un salariu de bază brut lunar cel puţin egal cu salariul de bază minim brut prevăzut la art. 160 alin. (3).

(13)Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este adus la cunoştinţa salariaţilor prin grija angajatorului.

Prin adoptarea Legii nr.283/2024 se majorează și amenzile acordate pentru nerespectarea dispozițiilor privind garantarea în plată a salariului de bază minim brut stabilit prin act normativ sau a nivelului salarial minim stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil, cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei pentru fiecare persoană pentru care s-a constatat nerespectarea acestor dispoziţii legale, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei (față de amendă de la 300 lei la 2.000 lei cât prevedea legea anterior acestei modificări).

Modificările aduse Legii 108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii completează cu principiile ce guvernează activitatea de control a Inspecției Muncii:

a) principiul proporționalității, care impune aplicarea de către personalul cu atribuții de control a unei sancțiuni în limitele prevăzute de actul normativ în temeiul căruia a fost constatată contravenția, raportat la gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului;

b) principiul imparțialității, care constă în promovarea unor soluții nepărtinitoare, raportat la aceeași categorie de situații de fapt;

c) principiul nediscriminării, care asigură egalitatea de tratament a angajatorilor în procesul de control.

Legea mai stabilește că inspectorul de muncă din cadrul aparatului propriu al Inspecției Muncii poate efectua activități de control pe întreg teritoriul țării, în baza dispoziției inspectorului general de stat.